tag:blogger.com,1999:blog-8885649482522316637.post850821100268703371..comments2024-03-28T17:49:45.483+02:00Comments on Andreea Toma: Gara de Nord, Muzeul CFR și altele...Unknownnoreply@blogger.comBlogger2125tag:blogger.com,1999:blog-8885649482522316637.post-84258355018539790482013-08-23T10:20:45.434+03:002013-08-23T10:20:45.434+03:00Ha ! Ha ! Am sa fac o noua leapsa bazata pe ideea ...Ha ! Ha ! Am sa fac o noua leapsa bazata pe ideea "care este piatra dvs preferata ?" Ce idee buna mi-a venit, chiar cu mai multe intrebari legata de aceasta tema ! Abia astept !Rudolph Aspiranthttp://eucraciun.blogspot.comnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-8885649482522316637.post-85089524995815553252013-08-23T10:18:14.911+03:002013-08-23T10:18:14.911+03:00Ce frumos cand vezi un copil interesat de pietre. ...Ce frumos cand vezi un copil interesat de pietre. Zau, si eu am avut asa o faza cu colectionat de pietre si eram chiar mai marisor probabil, dar pur si simplu nu ma puteam desparti de ele. Eram asa de interesat sa le privesc, desi nu si de sa invat ceva despre ele asa mai stiintific geologic, ca asta mi se parea prea complicat, pur si simplu asa sa le tin si sa ma joc cu ele, in nici un caz sa le arunc, si aveam si pietre mai mici si pietre mai mari, desi bolovani nu cred ca am cules niciodata. Si nu erau toate stralucitoare, ba chiar alea stralucitoare chiar ma oboseau, dar unele aveau asa o culoare frumoasa, sau o granulatie care mi se parea interesanta. Cred ca imi placeau o idee mai mult pietrele slefuite de pe margini de rau sau de mare, si imi placea mult si nisipul, am colectionat nisip chiar din multe locuri. Nu imi placeau argila sau astea mai moi, alea de gen mica asa in foi mi se pareau prea complicate, cam la fel cum la fel de complicate mi se pareau prajiturile de tip foietaj, pt ca mereu trebuia sa fiu atent sa nu cumva sa cada foi pe mine, sa ma murdaresc, sau sa le storcesc din greseala, mi se pareau asa prea fragile, si mie nu imi plac chestiile fragile, sau prea delicate, ca prea stau asa cu frica-n san sa nu cumva sa se sfarame si pe urma sa zica cineva ca e din cauza mea, (eu nu ma apropiu nici acuma de vaze din astea de portelan ff fin la mai putin de 5 metri, si mi-e si frica sa ma uit la ele, doar o singura data cred ca am indraznit sa ating asa cu degetul o farfurie de portelan ff vechi, si numai asa pe margine, unde mi se parea mai solida, in nici un caz sa o iau in mana, desi totusi nu am spart prea multe lucruri in viata mea, dar asa, just in case, sunt ff prudent), iar marmura ma intimida, nici nu voiam sa o ating, desi de privit si de admirat asa cu ochii mi se parea chiar ff OK.Rudolph Aspiranthttp://eucraciun.blogspot.comnoreply@blogger.com