Un roman clasic strabate valurile timpului pastrandu-si farmecul neintinat. Asta am simtit citind aceasta carticica savuroasa. Si cu toate ca nu prezinta un suspans intens, nu o puteam lasa din mana. A fost o experienta diferita, o altfel de carte, o poveste excedand tiparele, fara a fi senzationala. Subiectul-destul de inedit si pe care, daca l-as rezuma in cateva cuvinte, nu ar parea cine stie ce.
Si totusi, cartea este scrisa exceptional de bine, autoarea manuieste atat de bine frazele incat din primele pagini iti intra la suflet stilul ei, care cu toate astea, nu este unul deosebit de delicat. Are insa un lipici al sau, poate rod al ironiei, al umorului in care imbraca personajele si intamplarile de multe ori apartinand sferei absurdului. Si un talent desavarsit in a povesti, pe care nu-l au toti scriitorii.
Cartea prezinta o perioada din viata doamnei Hawkins, revazuta prin lentilele memoriei dupa aproximativ 30 de ani. Eroina principala, ce are rolul de narator, isi aminteste o anumita perioada din viata ei, cand avea 28 de ani si multe kilograme in plus, care, adaugate statutului sau de vaduva ii creau o aura materna, de femeie de incredere, pe care ceilalti se puteau bizui. Astfel, aflam atat intamplari din viata ei cat si din viata vecinilor de pensiune, personaje care de asemenea se remarca prin ceva altfel. In acel timp ea lucra la o editura unde are de a face cu un scriitor execrabil, dar insistent, care este protejatul unei scriitoare celebre. Nevrand sa accepte un compromis, ea il jigneste pe acesta folosind o expresie in franceza- pisseur de copie, ceea ce declanseaza un sir de evenimente neplacute. O permanenta dorinta de razbunare, scrisori anonime si escrocherii cu iz ocult sunt cateva din elementele ce potenteaza actiunea, culminand cu o moarte- suspecta sau nu, ramane sa descoperiti. Totusi, acest ultim element nu transforma romanul intr-unul politist, nici vorba.
Este pur si simplu o carte altfel, nu ma pricep sa o incadrez intr-o categorie, poate doar in categoria cartilor ce mi-au placut si au fost citite ca pe apa, cu multa placere.
Recenzia face parte din campania vALLuntar. Le multumesc celor de la ALL pentru cartile minunate pe care mi-au dat ocazia sa le citesc. Cum altfel sa-mi arat recunostinta decat punandu-i inca 15 minute la treaba pe vALLuntarii ALL? Si voi le mai puteti da cate 3 minute, daca va dati cu parerea despre aceasta recenzie. Na, cersesc si comentarii, dar e in scop nobil, nu se pune ca bila neagra, nu?
Am citit-o si eu, tot pentru vAlluntar :) Are o ironie aparte si chiar daca nu e un roman politist, se simte un pic influenta misterelor Agathei Cristie.
RăspundețiȘtergereEu am citit o singura carte scrisa de d-na Muriel Spark cand eram adolescent. Nu mai tin minte cum se chema, insa tin minte ca m-a impresionat ff placut, dupa ingrozitoarea dezamagire pe care o avusesem incercand sa citesc ceva scris de d-na Virginia Woolf in aceeasi perioada. Ma rog, d-na Woolf fusese contemporana cu d-nii James Joyce si Marcel Proust, asa ca pun totul pe seama acelei perioade destul de confuz eroziva din Istoria Imperiului Britanic si a relatiilor sale internationale cu alte putine tari care ii mai ramasesera oarecum prietene cat de cat, desi habar nu aveau cum sa il indrume, ba chiar cred ca se bucurau sincer in sinea lor de aceast declin.
RăspundețiȘtergereMi-am cumparat-o si eu dupa ce am citit o recenzie mai pe la inceputul campaniei insa n-am apucat inca s-o citesc. M-a atras subiectul, abia astept s-o incep. Momentan lecturez a doua carte in cadrul campaniei, sper sa am timp s-o termin repede.
RăspundețiȘtergere@OFZ: eu nu am citit cartea, habar nu am in ce perioada a vietii profesionale a d-nei Muriel Spark o fi fost scrisa, insa mie personal, desi o apreciez ff mult pe d-na Agatha Christie, mi s-a parut oarecum nepotrivit fata de STILUL d-nei Spark de a spune ca acest roman poate fi oarecum influentat de cele ale d-nei Christie, care si dansa la randul ei are un stil total aparte. Mie mi se pare ca d-na Spark a avut un stil propriu, total original, care mie personal, daca e sa imi aminteasca de al altcuiva sau daca as incerca sa ii gasesc o potrivire cu stilul altcuiva, acela ar fi al d-lui Henry James. In plus, desi interesata de si familiara cu o societate europeeana mai moderna decat dl James, ai carei protagonisti observati par a fi si ei observati oarecum scrutator, d-na Spark arata o empatie mai mare decat dl James fata de personajele pe care le descrie, pare efectiv spatial mai apropiata de aceste personaje, si are totodata o viziune mai putin sumbra-pesimista asupra lumii lor. Desi am citit ca s-a scris ca dansa ar fi oarecum "geamana" in stil si cu dl Graham Greene, doresc sa remarc din nou ca privirea dansei nu mi se pare atat de cinic detasata ca a unui entomolog interesat de "insecta umana", si mie asta de fapt mi se pare chiar net moral superior stilului d-lui Greene. Cat despre d-na Christie, eu o consider efectiv o descendenta isteata si deosebit de simpatica si harnica a d-nei Jane Austen, insa aceste doamne mie personal mi se pare ca fac parte dintr-o cu totul alta familie, efectiv cu o alta genetica, decat d-na Spark, dl James, si dl Greene.
RăspundețiȘtergereDatorita titlului acestui post, m-am gandit la autorul acestui aforism, "Gandesc, deci prin urmare exist", Rene Descartes. Nu stiam daca stiati ca el a murit de pmeumonie tocmai in Suedia, deoarece fusese chemat sa fie tutore reginei Christina, iar ea voia sa faca lectii cu el dis de dimineata, pe cand el era obisnuit sa stea in pat pana la pranz, uneori lucrand, alteori odihnindu-se. S-a scris ca lipsa de somn din cauza pretentiei de a-si schimba programul a dus la scaderea imunitatii lui si astfel s-a imbolnavit de o pneumonie severa si a murit. Deoarece era catolic a fost ingropat intr-un cimitir in care se inmormantau copii nebotezati din Suedia, (o tara ff convins protestanta). Abia mai tarziu i-au fost ramasitele duse in Franta.
RăspundețiȘtergereUite acea biserica din Stockholm, http://www.youtube.com/watch?v=IglaHgnDjPY
Adica cimitirul unde a fost ingropat Descartes a fost cel al acelei biserici, Adolf Fredricks din Stockholm.
RăspundețiȘtergereOops ! Sorry. Aceste 2 comentarii trebuiau sa fie sub Cuget deci exist, NU sub Muriel Spark !
RăspundețiȘtergeream auzit numai lucruri bune despre cartea asta asa ca probabil o sa ajunga si prin mainile mele cat de curand
RăspundețiȘtergere