Între Orient și Occident. Țările române la începutul epocii moderne- Neagu Djuvara

Scrisă în limba franceză, nu pentru români, ci pentru occidentali, așa cum chiar autorul mărturisește în prefața ediției românești, cartea aceasta prezintă într-o manieră pozitivă file din istoria Principatelor- mai precis, perioada de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, sondând însă și mai adânc, atunci când este cazul, până prin Evul mediu. Am citit cu nesaț despre regimul fanariot, despre felul în care se desfășura viața în acea perioadă în Moldova și Muntenia. M-au surprins asemănările pe care le-am putut identifica între ceea ce a fost și ceea ce este, asemănări ce ar putea constitui un argument în favoarea ciclicității istoriei. Bineînțeles, condițiile socio-politice sunt altele, contextul global este diferit, însă nu mi-am putut stăvili nici zâmbetul, nici uimirea, citind pasaje ca acestea

Viena (...) vinde în Țara Românească o mulțime de calești din cele mai elegante. (...) Cred că, dacă ținem seama de populație, în Europa sunt mai puține orașe unde să se găsească un atât de mare număr de echipaje ca la București. Fiecare negustor își are trăsura sa, iar boierii și le schimbă în fiecare an. 

Scurte gânduri de week-end

Dacă e vară, e vremea plimbărilor nesfârșite prin parcuri, chiar și atunci când ploile își fac de cap și ne alungă sau când ne înțeapă cu iminența lor. Câteodată, pentru mine e chiar preferabilă o vreme ce stă sub amenințarea ploii, așa cum a fost azi, la un moment dat. E mai liniște în parc, puțini se încumetă să facă plimbări, locurile de joacă sunt aproape pustii, așa că e cum nu se poate mai bine. Am savurat acele ceasuri din această după-amiază.

De luni, însă, începem școala de vară, iar eu munca. Cea mică va face cunoștință cu programul prelungit. Am ales această variantă nu numai pentru a rezolva problema cine stă cu copilul atunci când e necesară prezența mea în teren, ci și pentru a-i ocupa timpul într-un mod constructiv, benefic pentru dezvoltarea ei. N-are cum să-i strice, dimpotrivă. Perspectiva unor luni întregi de joacă pe afară, fără exersarea altor aptitudini, nu-mi surâdea prea mult. Nu va fi vorba de toată vacanța, ci doar o parte din ea.

Planuri de vacanță/concediu n-avem. La capitolul ăsta pot să scriu așa (...........)  Mi-e dor de munte mai mult decât îmi e de mare. Dar deocamdată, spun pas. Ei, măcar la ce voi face week-end-ul ăsta mă pot gândi. Și răspunsul ar fi foarte simplu- voi citi și, poate, fac și ceva curățenie. Depinde cum e vremea.

A, era să uit să vă semnalez niște reduceri tentante. Nu câștig nimic, o fac voluntar, fără scopuri patrimoniale. Eu am pus ochii deja pe câteva cărți, să vedem ce aleg până la urmă.

http://www.targulcartii.ro/promotii

Jurnal de goblen (6)

A trecut ceva mai multă vreme de la ultima postare despre goblenul meu, iar aceasta se datorează faptului că am reușit să lucrez foarte puțin de atunci. Totuși, există oarece deosebire, așa că mă încumet să postez o nouă fotografie cu el.

Mai întâi, cea veche, de la ultima lui înfățișare pe blog, iar apoi cea nouă, făcută chiar azi.

Speranța: o tragedie- de Shalom Auslander

Apariție proaspătă în colecția Globus de la Editura  UNIVERS, cartea aceasta mi-a făcut cu ochiul de la bun început, de când am postat prima oară coperta ei, într-un articol dedicat relansării colecției. La Bookfest, am avut bucuria de a o putea lua acasă în schimbul mai vechii Anestezii locale a lui Gunter Grass. N-aș putea preciza dacă prezentarea cărții sau coperta a vut mai mare influență asupra mea. Cert este că am avut acel sentiment, a cărui origine încă nu am descoperit-o, că trebuie să o citesc. Acel ceva care, fără să-ți lase timp să te dumirești, îți impune un anumit lucru. Să-i spun instinct? Poate. În orice caz, urmând acest instinct, i-am făcut loc în lista mea de lecturi cât de curând am putut. Eram foarte curioasă cum voi recepta alegerile Teroristei, coordonatoarea colecției.

Cartea lui Shalom Auslander, un nume complet necunoscut până acum pentru mine, a însemnat o destindere și, totodată, un fel de evadare din registrul obișnuit. Am râs așa cum nu credeam că o voi putea face în fața unor chestii mai degrabă tragice sau, în orice caz, care ar trebui să impună sobrietate. Și totuși, scopul principal al autorului nu este, cred eu, să stârnească râsul, ci să te facă să meditezi la anumite chestiuni, după ce în prealabil ai râs de ele.

Impresii de lectură - Oameni de treabă, de Mugur Burcescu

Apărută de puțin timp la Casa de Pariuri Literare, această carte a reprezentat pentru mine un fel de pariu livresc pe care l-am pus cu mine însămi. A durat ceva mai mult timp să o citesc, însă acum, la final pot spune că a meritat efortul. Când ai în față o carte despre care care nu te poți informa prea mult, când îți lipsesc reperele de interpretare ce te-ar putea ajuta să-ți faci o idee, provocarea este mai mare ca de obicei.

Oameni de treabă este surprinzător de vast și de elaborat pentru un roman de debut. Nici vorbă de stângăcie, de superficialitate. N-ai cum să scrii o astfel de carte dintr-o aruncătură de condei. Poți intui, la final, după cele peste 300 de pagini, o muncă asiduă, îmbibată de pasiune pentru literatură. Autorul oferă personaje consistente, prinse într-un contur epic stufos, complex. Totuși, mai mult decât linia epică și întâmplările prin care trec personajele, m-au impresionat concepțiile inedite pe care acesta reușește să le dezvolte, individualizându-și nu doar personajele, ci și stilul.

Noutăți la Editura UNIVERS

Dacă nu v-ați dat seama încă de afinitatea mea pentru cărțile Editurii UNIVERS, iată un motiv să o mărturisesc din nou. Trei noi apariții editoriale sunt gata să incite mințile cititorilor, iar eu mă număr printre cei curioși.

Iată despre ce este vorba:

Alternaștere, Gabriel Osmonde

Traducere Diana Crupenschi

Colecția Romanul secolului XXI

Autor: În 2011, Andreï Makine dezvăluia că el se ascunde în spatele pseudonimului Gabriel Osmonde. Sub această semnătură apăruseră patru romane: Călătoria unei femei care nu se mai temea de îmbătrânire (2001), Cele 20 000 de femei din viaţa unui bărbat (2004), Lucrarea iubirii (2006, apărut în traducere în 2013 la Editura Univers) şi Alternaştere (2001), care stârniseră interesul criticilor literari atât prin curajul şi subversivitatea scriiturii, cât şi prin misterul identităţii autorului. Câştigător al Premiului Goncourt pentru romanul său din 1995 Testamentul francez (tradus la Univers în 1997), scriitorul de origine rusă se bucura de un mare succes de public şi de critică pentru cărţile apărute sub numele său. Şi totuşi, într-un interviu, el mărturisea: „Makine nu este numele meu adevărat. Osmonde este mai adânc ancorat în mine decât Makine“.

Gabriel Osmonde, numele sub care se ascunde Andreï Makine, câștigător al Premiului Goncourt, revine la editura Univers. După ce anul trecut a fost publicat, cu ocazia vizitei scriitorului în România, romanul Lucrarea iubirii, un nou titlu îi așteaptă pe cititori: Alternaștere.

Un călător mânat de ultima sa speranță descoperă un oraș‑fantomă într‑un deșert din Australia Occidentală, o misterioasă fundație în care totul își schimbă sensul: dorințele, amintirile, temerile, nevoia oamenilor de a iubi și de a fi iubiți. Fundația aceasta, despre care călătorul va descoperi că are filiale pe toată planeta, este pe cale să revoluționeze lumea. Dar totul depinde de inventarea unui nou limbaj care să poată descrie Alternașterea.

Să vă arăt ce-am câștigat!

Să mă laud și eu un pic, pentru că un astfel de premiu nu puteam să-l țin secret. Săptămâna trecută, scriam acest articol, o confesiune a mea prin care vă recomandam un site pe care eu îl îndrăgesc foarte mult. Ce nu știați la acel moment este că înscrisesem articolul în concursul organizat pe platforma Blogtag.ro de către cei de la Targulcartii.ro . Iar marți, o zi de marți fără ceasuri rele, când s-au anunțat câștigătorii, m-am bucurat să aflu că mă număr printre ei, ba mai mult, premiul pe care l-am câștigat era chiar cel la care speram în sinea mea- un voucher în valoare de 300 lei cu care mi-am putut comanda ce cărți mi-a poftit suflețelul de pe targulcartii.ro

Lungul drum până la pasiune

Impactul lecturii în viața mea s-a dovedit a fi unul foarte puternic. Nu bănuiam că va fi așa. Cu nostalgie îmi amintesc de începuturile acestei pasiuni, care, într-o formă sau alta, mi-a fost sădită în suflet din copilărie, însă i-au trebuit mulți ani să răzbată la suprafață, abia după ce viața mi s-a așezat pe un făgaș stabil. Au fost așadar mai multe etape- momentele acelea în care începea să prindă cheag o viitoare bibliotecă. Două-trei cărți, apoi alte două, așezate pe unde se putea. Emoțiile matinale pe vremea când alergam din chioșc în chioșc cu speranța de a mai găsi și eu un exemplar al cărților ce apăreau împreună cu ziarele. Pe atunci, încă nu știam prea bine ce înseamnă o librărie online și nici măcar nu îmi închipuiam că ar putea exista un anticariat online, de vreme ce în urbea mea natală abia dacă găseai unul sau două anticariate obișnuite, îngrămădite în câte o bucățică de spațiu comercial pe care n-o dorise nimeni.

Cărțile nu-mi erau pe atunci atât de accesibile ca acum. După ce mi le cumpăram pe cele de specialitate, necesare studiului, rareori apucam să iau câte o carte și pentru sufletul meu. E drept, pe atunci nici nu citeam la fel de mult ca acum. Și nici nu eram inițiată în domeniu, universul meu se limita la titluri considerate clasice, nici vorbă să fiu la curent cu noutățile editoriale, cu preferințele celorlalți cititori sau cu felul în care este receptată o anumită carte.

Pe scurt despre evenimentul Editurii UNIVERS- Un Globus nou pentru un Globus vechi

Sâmbătă am reușit performanța de a ajunge la evenimentul la care îmi propusesem să ajung și despre care v-am pomenit aici, pe blog- Un Globus nou pentru un Globus vechi, relansarea colecției Globus a Editurii UNIVERS. Cărțile acestea noi te incită de la prima vedere să le citești. Un fel de dragoste la prima vedere. Sper să se bucure de același succes ca odinioară. Acest eveniment la care am asistat, l-a avut ca moderator pe Cristian Tedorescu, autorul  unei cărți pe care eu am citit-o acum ceva vreme cu multă plăcere- Medgidia, orașul de apoi, iar ca invitați pe traducătoarea Georgiana Bărbulescu, pe Ciprian Burcovschi și pe Florin Pîtea. Discuțiile s-au cristalizat atât în jurul colecției în cauză, cât și asupra marketing-ului cultural, în general. S-a vorbit și despre una din noutățile colecției Globus- Cizme, robă, cămașă de noapte, de Jorge Amado, doamna Georgiana Bărbulescu fiind cea care a tradus cartea în limba română.