Impresii din scurta calatorie

Sambata am avut eveniment in familie-cununia civila a fratelui meu. Asadar, nu puteam lipsi si in pofida greutatilor am ajuns in Bacau vineri seara, tarziu de tot. Vremea nu a fost initial prea prietenoasa, ploi in cursul diminetii si in restul zilei ceva mai scurte. Dar nu ne-au impiedicat pentru a ne bucura de eveniment. Cumnata mea a purtat o rochie delicata ce mi-a placut foarte mult. Cam asa ceva imi imaginam eu ca mi-as putea lua pentru nunta lor care va fi la inceputul lui iulie. Acum, evident, nu pot lua ceva foarte asemanator. Poze nu am facut eu niciuna, asa ca nu pot pune acum, trebuie sa descarc de pe telefonul sotului sau sa astept sa imi trimita ei poze. Oricum, evenimentul a luat ceva amploare, pana la urma nu s-au multumit ai mei cu ceva scurt si am avut parte si de petrecere pana seara la restaurant, in stilul unei nunti, avand in vedere si faptul ca ne-am adunat destule persoane.

Acasa din nou...

Bine v-am regasit! Am revenit acasa dupa un week-end petrecut la Bacau. Fratele meu s-a casatorit acolo la Starea civila. Cununia religioasa va fi in Bucuresti peste cateva saptamani. A fost frumos, dar sunt teribil de obosita. Revin cu impresii si povesti.

Sa aveti o saptamana minunata!

Rezumatul unei zile

O zi lunga, in parte grea si obositoare. Cam asa a fost pentru mine aceasta zi de joi. A inceput mai devreme ca de obicei si cu jumatate din stresul obisnuit in ziua de plata a chiriei. Am simtit ca mi-am putut stapani intensitatea stresului si a emotiilor, imi spuneam ca nu e mare lucru, ca nu mai sunt copil de scoala si chiar m-am mirat ca nu mai am aceeasi incordare ca altadata.

Pe urma m-am dus la gradinita sa vad ce soarta a avut inscrierea si cu toate ca eu am depus cerere luna trecuta, aflu ca de fapt acum se fac inscrierile oficiale pentru cei noi si ca trebuie sa mai aduc o copie de pe cartea de identitate, pe care puteau sa mi-o fi cerut si data trecuta cand ma dusesem blindata cu tot felul de hartii posibile si imposibile. Si asta o voi duce maine. Nu mai inteleg, ca din aprilie tot se fac inscrieri pe serii mai complicat ca la facultate.Macar de mi-ar primi-o, ca nu mai conteaza stresul si harababura.

Mi-am luat si o portie de Cismigiu, si una din parfumul teilor,care pe mine ma imbata, nu alta. Si am pasit pentru cateva minute pe stradutele unui Bucuresti din alte vremuri- linistea, cladirile impunatoare, solide, rafinate-pareau desprinse dintr-o lume atat de diferita, din alta felie de timp.

Am ajuns si pe strada Doamnei (cine stie, cunoaste!) si m-am intors cu ceva neasteptat, dar suficient pentru a-mi da doza de bunadispozitie pentru restul zilei.


Oboseala m-a ajuns. Multumita de progresele facute si de apropierea de finalul cartii, in sfarsit, las pentru maine si poate si pentru poimaine, paginile ramase si imi voi odihni trupul purtat pe multe drumuri. Purtat la pas in cea mai mare parte. Asa cum imi place.

Computerul ma saboteaza, dar nu ma las asa usor

Cu vreo doua articole pregatite si altele in minte, am deschis domnul computer azi, plina de curiozitatea obisnuita de a-mi verifica mailul, de a citi blogurile de fiecare zi etc., etc. Dar n-a fost sa fie. De deschis, s-a deschis, a stat asa cat sa deschid Mozilla si pe urma, caput! Imediat s-a pornit doar unitatea, fara sa scoata altceva decat un zgomot ca si cumar fi pornita, fara alte semne de functionare normala. Apoi nu mai raspundea la comenzi, doar scosul din priza o facea sa taca. Am repetat mai tarziu operatiunea- acelasi rezultat. Sabotaj, nu alta. Pe telefon nu pot accesa mailul, facebook-ul merge, dar nu e acelasi lucru, am nevoie si de mail. Iar am ajuns sa ma bazez pe tableta. Dar am progresat. Ma descurc sa fac ceea ce face la pc copy/ paste, caci pana acum imi era foarte greu cand aveam nevoie sa pun un link, ceva.

Impresii dupa Bookfest

Ploaia de vineri la amiaza nu a fost un impediment pentru noi. Cu umbrelele deschise am pornit grabite spre doua destinatii. Una mai apropiata, din care i-am luat celei mici rochita pentru nunta unchiului ei si alta mai indepartata, pana la care ne-a dus autobuzul. Salonul International de Carte Bookfest. 

Cu ce sa incep? Cum era acolo? V-as fi putut spune mai multe daca si reuseam sa admir privelistea. Era asa cum stiam, o gramada de edituri cu o gramada de carti, pe mese, pe rafturi, chiar si in cutii, in cosuri, daca ma refer la cele foarte ieftine. Preturi- de toate pentru toti. La Polirom aveau loc lansari de carte, am reusit sa stau cred ca un minut cand incepuse lansarea a doua romane ale Gabrielei Adamesteanu- Intalnire si Provizorat. Am facut si o poza de calitate foarte slaba. Dar nu am putut sta sa ascult nici acolo, nici in alte parti, pentru ca nu ma lasa asta mica, facea galagie, era nerabdatoare sa ajunga la ceva pentru ea. Daca prin alte standuri a mai stat cum a mai stat, cand am incercat sa ma uit la Polirom si la Rao, s-a comportat foarte urat. Am reusit totusi sa vad la aceste doua edituri cartile pe care le-as fi vrut foarte mult, dar reducerile in cazul lor nu erau foarte mari. Sunt mai ieftine in unele librarii virtuale, asa ca mai astept.  Nici la Humanitas nu am reusit sa ma uit decat la o singura carte pe care mi-o doream- Despre eroi si morminte- Ernesto Sabato, care era la 39 in loc de 49 de lei, dar evident, nu mi-am permis sa o cumpar.

La Paralela 45 am descoperit carti interesante, dar chiar atunci l-a vazut si cea mica pe Barni la standul Litera si n-a fost chip sa ma uit mai in amanunt, dar am reusit sa-mi iau ceva bun de acolo. Ce? Va spun acusica, sa fac lista.

Stresul n-are zi de odihna

Nu obisnuiesc sa fiu in casa la ora asta, dar mai sunt si exceptii. Circumstantele au fost de asa natura incat s-a intamplat sa nu avem starea adecvata pentru plimbarea de seara si nici vremea nu e foarte dulce. Chiar daca nu ploua si, intr-un fel, mi-ar fi placut sa iau aer racoros, am urcat in casa, obosita si fizic si de ideea ca oricum nu ma voi recrea. Simt ca e duminica, o seara ce ar putea fi incantatoare, dar eu ma simt prea apasata ca sa ma pot bucura de ea. Si stiu ca fiecare simte gustul propriilor probleme. Ti le poti inchipui pe ale altora, intr-un grad mai mult sau mai putin fidel in functie de cele traite de tine, dar cam atat, din moment ce nu le traiesti tu in clipa aceea.

Interludiu

Postarea de dupa Bookfest nu am terminat-o, e in laptop si timpul in prima parte a zilei, cel putin, nu-mi permite sa execut toate operatiunile necesare. Asa ca, momentan, transmit din fata canii de cafea, sub un soare asa cum ii sade bine primei zile de vara, care nu-mi vine a crede ca a venit. Mai ales dupa seara trecuta, in care, in bluza cu maneca lunga, ca de trening, nu ca am inghetat, am inceput sa amortesc de frig si inima incepea sa dea semne de functionare anormala in conditii termice nefavorabile. Am scurtat de nevoie sederea in parc si greu mi-am revenit.

Asadar, va mai tin putin in suspans in legatura cu vizita mea la Bookfest, despre care va spun doar ca a avut loc ieri.

Deocamdata, ma pregatesc sa petrecem Ziua Copilului, atat a celui mic, cat si a celor mari, care suntem noi. Mai intai, insa, sa-mi hranesc odraslele, si-apoi om vedea unde ne-om duce. Sper sa fie o zi cat mai frumoasa.

Un gand bun copilului din fiecare dintre voi si celor care aveti, si copiilor vostri!