joi, 29 mai 2014

Primele impresii- Bookfest 2014

Ieri, prima zi de Bookfest. M-am înființat acolo puțin după ora 10, când încă se mai puneau la punct ultimele detalii la unele standuri ba chiar se mai dădea cu aspiratorul, deși nu cred că era neapărat necesar și nu se putea aștepta până seara după închidere. Am prins ocazia să merg singură, dar nu am putut sta decât un ceas, timp insuficient pentru o explorare ca la carte a tuturor standurilor, nici măcar pe cele pe care le aveam în plan nu am reușit să le vizitez, căci știți și voi cum e, te oprești și te pierzi între atâtea și atâtea cărți ispititoare, nu poți zbura din stand în stand ca la piață, când cauți să cumperi cartofi. A fost mai degrabă o scurtă incursiune, din care m-am întors cu o singură carte- performanță, nu?, dar exigența își spune cuvântul, nu mă mai arunc cu capul înainte, cântăresc, studiez, răsfoiesc, tot soiul de argumente care stăvilesc impulsul acela de a cumpăra tot ce iau în vizor.

duminică, 25 mai 2014

Sara- Ștefan Agopian

La început, nu pot spune că m-a prins prea mult acest roman al lui Ștefan Agopian. Am fost tentată să îl abandonez din cauza ambiguității și a frazelor ce par uneori, marcate greșit ca punctuație. Unele mi se păreau că se termină prea brusc, în altele, alăturarea propozițiilor având timpuri diferite, intercalarea vocii naratoare între cuvintele personajelor mă oboseau. Totuși, am continuat. Și am citit un roman construit din lumină și priviri, acestea părând a avea o prezență mai puternică decât personajele, personaje care, însuflețind linia epică întortocheată au ceva dizgrațios în ele.

Deși romanul se intitulează Sara, sugerând ideea existenței unei eroine principale în persoana Sarei, aceasta n udepășește ca prezență lumina, puternic personificată. M-am tot întrebat de ce și-a intitulat autorul astfel acest roman. Nu că aș fi găsit eu un titlu mai potrivit însă pur și simplu nu înțelegeam. Ca o umbră obsesivă, Sara învăluie întreaga acțiune- un puzzle de episoade și personaje, presărate în timp, întinzând granița subțire dintre real și imaginar, dintre vis și realitate, până la fisurare. Recunosc, nu sunt un cititor avizat în materie de scrieri de aces gen. Motivul visului pentru mine prezintă multe necunoscute și de aici o dificultate a înțelegerii lui. Dacă inițial mi-a făcut ceva probleme în privința sensurilor pe care le-aș putea pierde din vedere, pe parcurs mi-am propus să tratez cu mai puțină severitate acest aspect și m-am lăsat purtată pe apele metaforelor.

sâmbătă, 24 mai 2014

O oră pentru mine

Sursa foto
În sfârșit, cred eu, pot spune că a venit vara, căldura de care îmi era atât de dor și pe care aveam impresia că n-am să o mai simt. O vreme atât de plăcută mă face să stau cât pot de mult pe afară. Mai ales acum, că au înflorit teii, pe care eu îi ador. Chiar dacă nu mă pot bucura de liniște, când merg în parcuri, mă mulțumesc cu impactul pe care natura îl are asupra mea. Un adevărat medicament. Săptămâna aceasta, am furat totuși, printr-un concurs de circumstanțe, o oră pentru mine. O oră pe care mi-am petrecut-o singură- singurică, în parc, pe o bancă retrasă, solitară, înconjurată de verdeață. Nu vă pot descrie ce sentimente plăcute am trăit. Lectură, liniște (relativă- zgomotele care nu mă priveau direct nu mă puteau afecta prea mult), cafea, verde, mult verde, aromă proaspătă de iarbă, soarele blând în orele dimineții- splendid. O oră exact așa cum o visam. Că apoi totul s-a spulberat brusc, ca și cum nu aș fi avut dreptul la prea multă fericire și ar fi trebuit să plătesc cumva pentru ceea ce trăisem, e o altă poveste. Una care nu se încadrează deloc în atmosfera aceea idilică, pe care vreau să mi-o păstrez intactă în minte. Alături de speranța că voi mai avea astfel de ceasuri doar ale mele.

miercuri, 21 mai 2014

Un Globus nou pentru un Globus vechi, la Bookfest!

Dacă nu știați, deși mă îndoiesc, între 28 mai și 1 iunie, la Romexpo, are loc Salonul Internațional de carte Bookfest. Tot dădeam din colț în colț când să scriu despre mult așteptatul Bookfest. Și am găsit de cuviință să o fac acum. Îmi cunoașteți, cred, entuziasmul față de evenimentele ce se învârt în jurul cărților. Cu nostalgie îmi amintesc de edițiile trecute când mă întorceam acasă cu sacoșele pline de cărți. Anul acesta, însă, mă pot duce la Bookfest cu cărți de acasă- Editura UNIVERS oferă un Globus nou pentru un Globus vechi, celui care aduce primul titlul respectiv.


sâmbătă, 17 mai 2014

Noaptea Muzeelor 2014

Se pare că Noaptea Muzeelor este un eveniment apreciat de tot mai multă lume, dată fiind perpetuarea și îmbunătățirea sa de-a lungul timpului. Anul acesta, Noaptea Muzeelor va fi organizată în data de 17 mai, adică mâine seară. Programul și mai multe detalii, ca să nu reproduc eu într-un mod penibil, repetând informațiile, le găsiți aici . Mă bucură interesul ridicat față de un astfel de eveniment, precum și faptul că sunt cuprinse mai multe orașe ale țării, nu doar capitala. Altfel spus, a crescut setea de cultură, și iarăși mă bucur. 

Dintre momentele speciale pregătite pentru Noaptea Muzeelor 2014, eu l-aș alege pe organizat de Muzeul Bellu (primisem și un pliant ce cuprindea programul, dar nu-l mai găsesc), despre care găsiți informații aici. De când îmi tot propun eu să vizitez cimitirul Bellu, ehe! Bine, aș prefera să fac o astfel de vizită mai pe lumină, dar asta e cu totul altă poveste. Bineînțeles că m-ar tenta și expoziția de la Humanitas Cișmigiu, dar balanța înclină spre primul eveniment. Un astfel de loc, în care odihnesc atâtea personalități ale culturii noastre, trebuie să fie de-a dreptul fascinant. 


marți, 13 mai 2014

Lucian Boia- Istorie și mit în conștiința românească

Cum lecturile mele fac parte, preponderent, din sfera beletristicii mi-a fost greu să-mi explic nesațul cu care am citit această carte, pe care aș încadra-o în categoria studiilor istorice. Nu știu de ce, dar înainte de a mă apuca de ea, credeam că va fi una din cărțile acelea greu de digerat (chiar, chestiunea rămâne de dezbătut, pentru că această sintagmă nu exprimă o etichetă universal valabilă). Și nu numai că nu s-a arătat a fi așa ci dimpotrivă, m-a ținut prinsă în fascinanta-i pledoarie, bine argumentată și pertinentă, complet diferită de ceea ce credeam eu că înseamnă o carte de specialitate, de manualele de istorie sau alte lucrări menite a face lumină în acest domeniu.

Perspectiva pe care ne-o propune Lucian Boia în tratarea istoriei și a miturilor acesteia este aceea de detașare, de înțelegere obiectivă a trăsăturilor pe care le are discursul istoric astfel încât să putem distinge între mit și realitate. Nu veți găsi în paginile acestei cărți versiunea adevărată a istoriei, o dată pusă în evidență mitificarea anumitor fapte sau  personalități, în funcție de etapele istorico-politice și de interesele celui care le invocă.

luni, 12 mai 2014

Noutăți în colecția Globus

Vești bune de la Editura UNIVERS! Proaspete și binevenite. Încă nu m-am înfruptat din această nouă serie a colecției Globus, dar presimt că bunătățile literare vor fi savuroase. Ce s-o mai lungesc? Iată ce ne transmit prietenii de la UNIVERS. 






După Speranța: o tragedie, romanul lui Shalom Auslander ce a deschis seria nouă a colecției Globus, la Editura Univers vor apărea în curând următoarele două numere ale colecției coordonate de LuciaT.

Volumul cu numărul 506, O seară la club aparține lui Christian Gailly și a fost tradus de Claudiu Constantinescu. Odată cu 507, schimbăm iar continentul, urmând să fie publicat romanul brazilianului Jorge Amado, Cizme, robă, cămașa de noapte, în traducerea Georgianei Bărbulescu. 

duminică, 11 mai 2014

Scurt bilanț personal

Se cunoaște că s-a mai îndulcit vremea. Toată săptămâna am hălăduit, aproape seară de seară, prin parcurile mai apropiate sau mai îndepărtate. Un amalgam de sentimente și resentimente, lectură, nervi, plăcere și agitație. Și ceai, ceai de mușețel pe care l-am împărțit cu fii-mea. E o performanță că am convins-o să bea ceai. Probabil i-o fi plăcut cum sună numele plantei din care este făcut. Și pe aceeași linie, am mai reușit o peformanță, cu ajutorul mamei mele. Dependența de dulciuri a fost aproape învinsă de când mama i-a spus o poveste cu viermișorii care cresc când mănâncă dulciuri. Eu am adaptat metoda și în privința chestiilor sărate și a altora nesănătoase astfel că acum sunt bombardată cu întrebări referitoare la fiecare aliment și îi întipăresc în minte ce e bine și ce nu e bine să mănânce. Nu am renunțat complet la tot ce e dulce, ne limităm la cele mai puțin nocive- iaurt cu fructe, cozonac, chec, budincă etc. Iar de curând, cu multă reticență din partea ei, am reușit să o determinăm să mănânce roșii. Nu cu aceeași poftă ca atunci când avea 8-9 luni și poftea la tot ce nu avea voie, inclusiv sarmale, dar tot e ceva.

duminică, 4 mai 2014

Poftă de... vorbă

Sursa foto
M-am obișnuit deja ca, după o zi însorită pe care mi-o petrec după bunul plac, profitând la maxim de condițile pe care mi le oferă natura, să urmeze o zi în care să fiu nevoită să-mi înfrânez dorințele și să mă văd oarecum limitată la spațiul restrâns al cutiei de chibrituri, reflectând la orele minunate din ziua precedentă. Ieri m-am plimbat, am stat prin parcuri și am citit, am contemplat splendorile orașului, în contrast izbitor cu mizeriile sale umane sau materiale. Știu că nu voi rezista ca azi să stau doar în casă. Picioarele mele nu sunt obișnuite să stea prea mult. Dacă ieri am avut posibilitatea de a parcurge distanțe lungi, azi mă voi mulțumi cu puțin, cu zonele apropiate de casă.

vineri, 2 mai 2014

Jurnal de goblen (5)

Cu atâtea zile de sărbătoare, am cam stagnat în privința cusutului la goblen. Trebuie să-mi iau revanșa, dar până la noi progrese importante, zic să raportez totuși stadiul în care mă aflu acum.



Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...