sâmbătă, 9 iunie 2012

Pe sub teii în floare

Parca niciodata nu m-a fermecat atat de mult parfumul teilor ca anul acesta. Nu-mi amintesc sa le fi acordat vreodata atata atentie ca acum. Nu ma mai satur, as sta mereu in preajma lor, respirand profund, ca sa-mi umplu si sufletul cu aroma lor. Seara trecuta am mers de-a lungul Soselei Kiseleff din dreptul parcului pana la muzeul Antipa. Doamne, a fost ceva de vis! Parca as fi prins cateva firmituri de rai. Atat de puternic era parfumul numerosilor tei cemarginesc soseaua si pe care pana atunci  nu-i observasem sub aspectul speciei. Erau copaci, imi placeau, imi placea umbra lor, dar nu stiamca atat de multi sunt tei.


Ceva mai jos de fereastra mea sunt doi tei. As sta si noaptea cu geamul deschis daca as putea. Dar nu pot. Si mi-as mai dori sa pot petrece o zi in mijlocul naturii,dar singura, sa ma pot umple cuea, sa-mi regasesc energia. Mi-as lua o carte si as sta pe iarba, la umbra. De dimineata pana seara. Deja ma imaginez si nevoia devine tot mai acuta, dar si realitatea imi apare maidura, interzicandu-mi sa mai visez cu ochii deschisi. Acum ma plimb cu gandul pe sub teii in floare...

4 comentarii:

  1. Vai...ador mirosul florilor de tei! Mai ales in noptle racoaroase de vara se simte incredibil...

    RăspundețiȘtergere
  2. Anul asta parca nici n-am simtit c-au inflorit teii... Ori salcamii... Nu stiu, anul asta A TRECUT deja prea repede...

    RăspundețiȘtergere
  3. Textul tau mi-a trezit niste amintiri din copilarie.

    http://www.youtube.com/watch?v=8Wtv0xrLnh8

    RăspundețiȘtergere
  4. si mie imi plac teii..as vrea sa simt senzatia pe care ai simtit-o tu atunci:)

    RăspundețiȘtergere

Copil ieri, copil azi

Parcă mai ieri aveam 5-6 ani și buchiseam pe o broșurică versurile colindului acesta. Erau un pic altfel, dar linia melodică este aceeași,...