Jurnal de lectură- Dora Bruder, de Patrick Modiano

Abia am început să citesc cartea aceasta și nu m-am putut abține de la a împărtăși cu voi primele impresii.

În Dora Bruder, scriitura lui Patrick Modiano are savoarea fotografiilor alb-negru, cu marginile tocite, din care zâmbesc chipuri de mult pierite, aproape uitate. Ceea ce întreprinde naratorul în acest scurt și dens roman este ceea ce mi-ar place și mie să fac, uneori, când unul dintre vestigiile trecutului îmi atrage atenția. Să aduni cioburile împrăștiate ale unui destin peste care s-a așternut de mult uitarea, să umpli golurile cu multtă imaginație și multă melancolie față de vremurile trecute, să dai viață măcar în mintea celui ce citește acelor chipuri din fotografiile șterse de timp- iată un demers fascinant deopotrivă pentru cititor și pentru scriitor.

Ce atmosferă reușește să creeze! Povestea nu se mulțumește doar să te captiveze, ea te poartă pe străzile Parisului peste ani, în diferite perioade- cele din amintirile naratorului, dar și cele în care a trăit Dora, mai îndepărtate, adunând laolaltă trei dimensiuni- un atunci al fetei, un atunci al său și un acum aproximativ recent. Vi s-a întâmplat vreodată să priviți un loc așa cum e el acum, conștientizându-i toate mărcile prezentului, și deodată, să vă treziți că-l vedeți cu ochii minții așa cum probabil arăta cu zeci de ani în urmă sau chiar mai mult?

 Transformările pe care un loc le suferă în mod firesc în decursul istoriei au în ele ceva tulburător. Amtrăit de multe ori aceste senzații, am reușit să arunc priviri peste timp, uneori până departe. Străzi intens circulate, cu clădiri înalte decorate cu tot felul de reclame colorate au devenit pentru o clipă lanuri de porumb sau terenuri virane cu iarbă țepoasă, pe care pasc câteva vaci schiloade.

Revin cu impresiile finale și complete după ce termin cartea.

Comentarii

  1. Abia astept ! Stiam eu ca ma asteapta surprize placute din clipa cand am citit titlurile din publicatiile care anuntau cine a castigat premiul Nobel pt literatura ! Care mai de care se intrecea sa arate cat de surprins a fost el (sau ea) si cum au trebuit sa dea repede Google, la fel ca tot poporul, inclusiv eu, sa afle cine era oare acest autor francez misterios ! Zau, insa maj autorilor francezi, chiar si cei necunoscuti, sunt niste povestitori si scriitori admirabili,din cauza scolarizarii lor in cadrul unui curriculum ff riguros ! Asa ca nici nu conteaza de fapt care francez castiga premiul Nobel, ca de fapt maj scriitorilor care au castigat premiul Nobel, cu cateva mici exceptii, au scris de fapt frantuzeste, chiar si daca scriau in lb engleza sau chineza ! De fapt eu chiar am devenit curios sa revizuuiesc inca o data lista castigatorilor de premiu Nobel pt literatura si sa vad daca pot sa identific, in joaca desigur, pe cei care NU au scris "frantuzeste" ! Ma rog, stiu ca exagerez un pic, insa tare as vrea sa am timp sa dezvolt aceasta idee nastrusnica intr-un articol la mine pe blog !

    RăspundețiȘtergere
  2. Oai, ce repede te-ai apucat de Modiano! Sunt curioasă cum ți se va părea cartea până la final... Primele tale reacții par de bun augur, iar completările personale aduc un plus de melancolie și farmec relatării despre acest roman. Eu zic să scrii mai des acest jurnal de lectură. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Pe mine m-a plictisit Dora Bruder. Recunosc, am si boala pe scriitori francezi, dar Modiano a reusit chiar sa ma enerveze teribil.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare