Uite ca s-au scurs ceva zile fara sa scriu si am vrut sa o fac de atatea ori, dar timp nu am avut. Nu ca acum as fi prea libera, dar incerc. Printre altele, cica voi fi si eu o mica intreprinzatoare in tara asta. Sper sa reusesc sa obtin acest statut. Pentru asta e nevoie de hartogaraie, studiere de alte si alte documente si site-uri si bineinteles stres, agitatie, calcule, framantari. Daca reusesc, va voi explica mai pe larg despre ce e vorba si poate imi fac si reclama. :)))
Pana atunci, imi prind urechile cu coduri CAEN si legislatie comerciala, cea care in facultate abia mi-a adus niste note amarate, probabil cele mai mici din toti cei 4 ani. Dar asa e in viata, te lovesti si de ceea ce nu iti place. Uneori, mai ales de astfel de lucruri care nu ti-au placut. :) Din pacate, lupta pentru supravietuire nu te intreaba daca ai chef sau nu sa faci un anumit lucru. Insa, totusi, nu ma pot plange ca ar fi rau. Pana la urma, as avea alte avantaje, in afara de cele financiare. Poate ca stresul nu va fi atat de mare.
Adesea imi faceam eu planuri de viitor. Nu punctuale, ci mai degraba imagini de ansamblu, idilice in felul lor. Si acum ma gandesc ca, de fapt, nu stii niciodata pe unde te arunca valurile vietii si nici in ce fel va tebui s aiti castigi existenta. Poate chiar facand ceva pentru care nu aveai nici cea mai mica inclinatie. Ei, cu ocazia asta, am aflat ca pana si crosetatul este o activitate prevazuta de lege si chiar si pentru asta iti trebuie autorizatie, daca nu e pentru uzul propriu sau al familiei. Nu, nu ma apuc de crosetat, desi n-ar fi o idee rea nici asta, daca tot umblu acum cu hartiile dupa mine. :)
Momentan vad ca s-au mai domolit cutremurele, caci ajunsesem sa vad stiri despre cutremure mai des decat buletine meteo. Dar nu se stie niciodata. Probabil va veni si unul mai mare si scenariile bineinteles ca pot fi doar sumbre. Intre timp, accidentele de circulatie secera vieti in fiecare zi. Moartea pandeste la fiecare pas. Privesc mai des ca inainte cladirile vechi si cu alti ochi, altceva caut sa observ.
Hai ca prea am alunecat pe o tema intunecata, ce nu-mi face placere.
De cateva zile sunt racita si ma chinui sa fac si eu cate o baie fierbinte. Numai ca la etajul 7, slabe sanse. Desi anul trecut nu era chiar asa pe timp de iarna. Ori fac astia economie de la centrala, din moment ce avem si caldura, ori nu mai folosesc vecinii apa calda si nu se mai incalzeste pana sus. Am aruncat pe conducta o gramada de apa in speranta ca s-o incalzi. Degeaba, era o apa de vara. Pana la urma, m-am intors in timp si am incalzit cateva oale cu apa, tremurand intre racirea uneia si infierbantarea urmatoarei oale. Asta asa, ca sa imi amintesc de alte vremuri. Si nu, nu traiesc la tara cu wc-ul in gradina si fara apa curenta, ci la o statie de metrou de Palatul Victoria, o zona cat de cat buna a unei capitale europene.
Acum va las. Nu uitati de Concurs! Se incheie maine seara. :)
Si lupta asta pentru supravietuire!
RăspundețiȘtergereIn general, lucrurile neplacute se petrec pe neasteptate; cu siguranta ca nici acest cutremur asteptat de multa lume nu va face exceptie de la regula.
Sa aveti spor in ceea ce va doriti sa intreprindeti! Nu se stie niciodata de unde sare iepurele!