Lungul drum până la pasiune

Impactul lecturii în viața mea s-a dovedit a fi unul foarte puternic. Nu bănuiam că va fi așa. Cu nostalgie îmi amintesc de începuturile acestei pasiuni, care, într-o formă sau alta, mi-a fost sădită în suflet din copilărie, însă i-au trebuit mulți ani să răzbată la suprafață, abia după ce viața mi s-a așezat pe un făgaș stabil. Au fost așadar mai multe etape- momentele acelea în care începea să prindă cheag o viitoare bibliotecă. Două-trei cărți, apoi alte două, așezate pe unde se putea. Emoțiile matinale pe vremea când alergam din chioșc în chioșc cu speranța de a mai găsi și eu un exemplar al cărților ce apăreau împreună cu ziarele. Pe atunci, încă nu știam prea bine ce înseamnă o librărie online și nici măcar nu îmi închipuiam că ar putea exista un anticariat online, de vreme ce în urbea mea natală abia dacă găseai unul sau două anticariate obișnuite, îngrămădite în câte o bucățică de spațiu comercial pe care n-o dorise nimeni.

Cărțile nu-mi erau pe atunci atât de accesibile ca acum. După ce mi le cumpăram pe cele de specialitate, necesare studiului, rareori apucam să iau câte o carte și pentru sufletul meu. E drept, pe atunci nici nu citeam la fel de mult ca acum. Și nici nu eram inițiată în domeniu, universul meu se limita la titluri considerate clasice, nici vorbă să fiu la curent cu noutățile editoriale, cu preferințele celorlalți cititori sau cu felul în care este receptată o anumită carte.


Pe măsură ce pătrundeam, captivată, în minunata lume a cărților, vizitele în clasicele librării- de care, totuși, nu duceam lipsă- s-au îndesit. Nu erau ele prea aprovizionate, dar era o plăcere să te afli între rafturile pline de cărți, răsfoindu-le. Chiar dacă nu cumpăram nimic, forța cărților devenea irezistibilă.  Tot pe atunci, cu destulă stinghereală, am început să îmi iau cartea cu mine în parc și să citesc. De ce stinghereală? Pentru că mi se părea că privirile celorlalți mă sondau ca pe ceva curios, neobișnuit. În urmă cu șase-șapte ani, imaginea unei persoane care venea în parc pentru a citi nu era prea răspândită. Însă era atât de plăcut! Cred că în sânul naturii este locul ideal pentru a citi.

A urmat o oarecare pauză, după care am revenit la această pasiune cu mai multă vervă ca înainte. Fără să bag de seamă, am început a-mi construi propria bibliotecă. Mi-am extins, treptat, aria de interes la mediul virtual. Atât în ceea ce privea informarea, cât și în privința achizițiilor de carte. Au fost cărți pe care le-am căutat mult și bine, colindând o grămadă de librării și mult mai multe chioșcuri de ziare. Un anunț într-un ziar mi-a făcut cunoștință cu un loc în care puteam găsi și ceea ce era mai greu de găsit în alte părți. A fost primul anticariat online pe care l-am descoperit și l-am vizitat cel mai adesea, devenind un client fidel- anticariat Targulcartii.ro, despre care v-am mai vorbit și în alte ocazii, încântată fiind de cărțile pe care mi le-am cumpărat de acolo. Dat fiind faptul că anticariatul și librăria viețuiesc acum în aceeași odaie virtuală, pot descoperi noutăți la prețuri reduse. Îmi face o deosebită plăcere să răsfoiesc paginile ultimelor înnoiri ale stocului de cărți.

Apreciez această tendință a librăriilor virtuale de a oferi reduceri importante chiar și noutăților. Este o bilă albă în favoarea lor și un motiv în plus de a prefera acest mod de achiziție, fără a renunța, prin asta, la librăriile sau anticariatele obișnuite. Pentru că, trebuie să recunosc, acest contact fizic cu cărțile este, de asemenea, important pentru mine. Dar la fel de important este să găsesc ceea ce caut. Și cum sfera mea de interes livresc a suferit adesea modificări, sunt mai mereu în căutare de titluri noi și, nu de puține ori, rare. Pentru astfel de dorințe, mă pot baza pe această cămară virtuală plină de cărți noi și vechi. Vă invit să o descoperiți și voi!