sâmbătă, 9 februarie 2013

Scurt bilant si alte baliverne

Dimineata de sambata, inceputa cam tarziu. Cantarul arata binisor, 3 kilograme intr-o luna, dar se putea mult mai bine daca nu m-as fi descurajat cateva zile dupa tratamentul cu Biomed 4 inainte de a ma pune serios pe treaba, cu un regim sanatos. De parca nu mi-ar fi fost suficiente concluziile din urma cu 6 ani in privinta produselor de slabit. Deh, aveam nevoie de un imbold, dar infometarea nu e o solutie si, in orice caz, nu e eficienta pentru ca nu poti sa te infometezi la nesfarsit. Astfel, mi-am facut doua liste, cu litere de tipar destul de mari, in care am trecut ce am voie, ce nu am voie si ce pot gusta cand si cand fara mari pericole. Cu foarte mici exceptii, am respectat. Fac si ceva exercitii, caci acum, cu cateva kilograme mai usoara, am alt elan pentru asa ceva. Nu stiu daca se pune la socoteala smotrul efectuat ieri din plin, dar presupun ca nu, caci nu lucreaza abdomenul. In cazul meu, au lucrat in mod cert mainile, am si semne care sa ateste acest fapt. :)))

Treaba e ca inca nu am trecut de pragul psihologic, adicatelea sa se modifice prima din cele doua cifre ce indica numarul de kile aflate la purtator. Abia atunci ma voi considera pe drumul al bun.

Planuri pentru azi? In primul rand, mi-as dori sa termin ultimele 80 de pagini din Dimineata pierduta, caci de vreo 10 zile tot citesc la ea. Si cum saptamana aceasta am reinceput plimbarile serioase- parc, Universitate, Obor (prietenii stiu de ce!) evident ca am stat mai putin cu cartea in mana. Plus ca noaptea citesc la lumina lanternei de telefon. Apropo, sa nu uit sa pun in functiune veioza, ca mereu imi amintesc dupa ce adorm toti si nu mai pot umbla dupa prelungitor. Fii-mea da stingerea, ne inchide televizoarele, ne pune sa stingem lumina si-apoi nu ma mai indur sa-i aprind sotului lumina, sa-i tulbur somnul de mult instalat. El nu e deranjat, ba chiar, trezindu-se, ma indeamna sa aprind lumina, caci la cat e el de frant, ar dormi oricum.


Hsi, spor in toate si un sfarsit de saptamana asa cum vi-l doriti!

7 comentarii:

  1. Uneori, ,,balivernele'' pot fi mai interesante decat lucrurile...serioase! De aceea sunt si un pasionat cititor de jurnale.
    N-am citit niciodata la lumina lanternei de telefon, cred ca e o experienta interesanta.
    O zi frumoasa va doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu am uneori o mare problema cu gasirea titlurilor, desi stiu cat de importante sunt, am scris cu mult timp in urma despre importanta titlurilor. Scriu si abia apoi ma chinui sa gasesc ceva potrivit si cum in postari de genul asteia nu scriu doar despre ceva anume, ci sunt mai multe idei amestecate, cu atat mai greu gasesc ceva potrivit si lipsit de banalitate.
      E ok cititul la lanterna, dar depinde cat de puternica e. Cea de la telefonul vechi nu era prea buna, aceasta lumineaza foarte puternic, doar e incomod dupa ce o tii ceva timp in mana. Eu prefer pozitii cat mai relaxante pentru citit, nu-mi place sa fie si altceva care sa imi retina atentia, dar, ma adaptez, de dragul pasiunii mele.

      Ștergere
  2. Si ochii?...Cum vii menajati?
    Sunteti tanara, deocamdata, dar aveti grija la conditiile de luminozitate...
    Eu, v-am mai spus asta, am lucrat foarte mult timp de noapte. Si aveam, in permanenta, o carte la mine. Le alegeam pe cele de dimensiuni mici, sa fie mai comode. Citeam la lumina felinarelor, ca un natarau...
    E atat de importanta vederea, abia acum realizez acest lucru.

    Si eu am probleme cu alesul titlurilor, dar nu-mi fac probleme...Sunt un neica-nimeni, de ce mi-as face!...Eu ma decid pentru primul care imi vine in minte.
    Stiti de ce avem probleme cu alegerea titlului?...Fiindca nu pornim de la titlu...
    Asa fac unii scriitori: fixeaza titlul, indiferent de specificul scriiturii, si construiesc in jurul lui. Ahitectura scrierii lor porneste de la titlu...Nu-i o conditie obligatorie, alti scriitori termina de scris ditamai romanul si nu stiu ce titlu sa-i aleaga.
    Mi-a placut un titlu, pe care l-ati ales cu ceva vreme in urma. Parca asa era: Titlu? Sa astepte sa ma fac sanatoasa...!

    Am postat si eu niste ,,baliverne" astazi, iar titlul l-am ,,cules" din continutul lor.
    Bafta in toate!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa e, aproape intotdeauna continutul e primul, desi nici el nu e intotdeauna conturat de la bun inceput. Rareori am pornit de la titlu, cel putin in ultima vreme. Dar am promisiuni ferme de a avea net cu norma intreaga in curand si alta tragere de inima voi avea pentru scris.

      Ștergere
  3. e misto Dimineata pierduta. mi s-a intamplat si mie sa citesc la lumina lanternei telefonului sau chiar la lumanare, cand se mai lua curentul si voiam musai sa mai citesc putin. balivernele sunt cele mai tari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, e faina cartea. Ai scris pe blog despre ea?
      Uite, acum imi dau seama ca n-am decat o amarata de lumanare in casa si mai sunt alea de la torturi, dar nu se pun. :)

      Ștergere
  4. Ah, tocmai mi-am dat seama ca nu am cum sa ajung vreodata la nivelul unui scriitor francez, in ciuda faptului ca ii respect chiar deosebit de mult, deoarece eu la mine pe blog nu incep niciodata cu titlul, ci pur si simplu scriu ce-mi vine in minte si abia mai pe urma ma chinuiesc sa gasesc si un titlu, ba adeseori chiar il editez sau il schimb, astfel macar titlul sa sune mai interesant, ca despre ce scriu eu e tot numai despre mine, iar eu nu cred ca m-am schimbat in mod esential de cand pot tine eu minte, de la cca 4 ani, asa ca acum dupa 2 ani de blog deja, chiar ca nu are ce sa fie interesant, nici macar pt mine sau pt vreun improbabil cititor deosebit de curios, decat poate titlul !!

    RăspundețiȘtergere

Un fel de come back deși n-am plecat nicăieri (despre cărți, școală și altele de-ale vieții)

Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...