vineri, 28 decembrie 2012

Să nu mai văd porcul

Daca a trecut Craciunul, toti se pregatesc de Revelion. Numai ca eu, daca mai simt miros de fripturi de porc, ma urc pe pereti. As prefera niste mancaruri mai fine, daca se poate lacto-vegetariene, desi nu m-am indopat de Craciun. Doar cate 3-4 sarmale pe zi si o singura data n-am avut ce face si, din politete, am mancat doua bucatele de carne de porc. Dar de atunci, ma simt grea si intoxicata. Poate si pentru ca foarte rar mananc asa ceva, nu e deloc preferata mea si nu imi dau seama cum pot manca unii ca spartii toate preparatele alea grase si, de ce sa nu recunoastem, nu foarte aspectuoase. Stiu ca eu sunt de fel sclifosita la mancare, dar si pentru un om normal cred ca sunt greoaie. Si totusi, lumea mananca si iar mananca. Daca intre semnificatia sarbatorii si obiceiul darurilor si cel al colindelor pot gasi legaturi, in schimb, nu gasesc rostul porcului in ecuatie.

Astfel ca de cand am mancat carnea aia, nu mi-a mai trebuit nimic de origine porcina  nici sarmale, nici altceva. Daca n-ar trebui sa ma confrunt cu mirosul lor, ar fi si mai bine. Tot salatele sunt mai bune. Am mancat o data o salata in oras ce continea o gramada de patrunjel, grau tocat, rosii si nu mai stiu ce si de vreo doua zile, numai la ea mi-i gandul, organismul se cere detoxifiat. Maine cred ca merg sa ma aprovizionez cu legume, cu buruieni si cu fructe. Nu pentru a slabi, ci pentri a ma simti mai bine. Asa ajung deci romanii prin spitale de sarbatori. Caci daca de la atat de putin eu ma simt nasol, cei care mananca in aceasta perioada toate chestiile astea, dimineata, la pranz, seara si intre mese, cum s-or fi simtind? Si totusi  la anul, la fel vor face.

9 comentarii:

  1. Eu cred ca n-ai decat o singura solutie: sa inchizi ochii. Porcul este ancorat solid in constiinta romanului.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din păcate cam aşa e, ştiu că n-am cum să schimb situaţia. Dar uite că încep să am clienţi la salată verde cu lămâie.

      Ștergere
  2. Bravo, ati pus punctul pe i.
    Un astfel de articol as fi vrut sa postez si eu pe propriul blog, daca nu mi-ar fi lipsit entuziasmul.

    Asa se zice: esti ceea ce mananci.
    De aceea, pot sa marturisesc ,,impacat" cu mine insumi: sunt un porc!...Si ca orice porc ,,tembel"...zac!
    N-am chef de nimic.

    Consum foarte rar carne de porc, din an in Pasti, cum se zice.
    N-am avut ce face. Bine ca n-am mancat mult, mai ajungeam si la spital...Dupa 40 de zile de post...
    Asa ca m-am pedepsit singur: post negru toata ziua si nimic medicamentatie. Am suferit ca un caine, daca tot am fost porc! Sotia mea se amuza: asta nu e ,,penitenta", e masochism, zice ea... O avea si ea dreptate.
    Bine ca sunt liber zilele astea, ca sunt ravasit cu totul.
    Felicitari pentru articolul postat!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc pentru apreciere!:) Cred că soţia dumneavoastră are dreptate, dar cred că data viitoare vă veţi aminti şi de articolul meu şi de starea de rău de acum şi n-o să vă mai lăsaţi luat de val. Eu una n-o să mai mănânc nici de politeţe. Până la urmă, esenţa Crăciunului stă în altceva decât carnea grasă de porc. Mai bine am perpetua tradiţia de a fi mai buni, de a fi cu sufletul curat, de a oferi iubire.

      Ștergere
  3. Aa, nici eu nu suport grasimea, nici sa o vad pe marginea unei fripturi sau chiar felii de sunca, nici in sosuri, nici pielita de pe un copan de pui nu o mananc, si pe cand inca ma pacalea mama sa mai beau o cacao cu lapte (ca nici laptele nu-mi place), daca vedeam insa cumva si o mica pielicica de lapte, gata nu mai atingeam acea cacao nici macar cu un biscuit !...mama si tata se invatasera sa-mi decupeze toate feliutele si bucatelele de carne, si le dadeau si nume, ca sa sune asa ca un meniu ff special la un restaurant de lux, numai ca sa mai manac si eu altceva din cand in cand decat mere si biscuiti, ca nici carne fiarta in supa nu mancam pt ca mie nu-mi place nici supa, decat daca era de perisoare, si atunci mama imi culegea vreo cateva perisoare din supa si mi le punea asa separate in farfurie fara zeama...

    ...dar de cand nu mai imi decupeaza nimeni nimica, si nu mai imi face si culege nimeni perisoare, eu zau, nici nu mai mananc decat chestii care se pot vedea clar ca nu au sos pe langa ele, ca nu par unsuroase, ca nu au pielite, etc...decat pizza mai manac din cand in cand, dar rar, mai mult daca nu am nimc in casa de mancat si magazinele sunt inchise si gasesc o pizza de rezerva in congelator...si mereu visez urat dupa ce mananc pizza !!

    RăspundețiȘtergere
  4. Insa eu nu am mancat decat o singura data ceva din politete, pt ca pe mine mama si tata nu m-au fortat totusi niciodata cu mancarea, iar eforturile alea de decupare NU le depuneau in fiecare zi pt ca efectiv nu cred ca ar fi rezistat nimeni la asa ceva, si erau facute doar cu ocazii speciale, mai mult tot de sarbatori, sau daca li se facea mila de mine asa din cand in cand, ca altfel s-au invatat sa ma lase de capul meu, ca era clar ca nu eram educabil nici in aceasta privinta !

    Acel lucru pe care l-am mancat din politete a fost de fapt 1/2 cana de lapte care mi-a fost oferita de o fetita a unei familii de cunoscuti ai parintilor mei, si parintii nostri se dusesera undeva la o petrecere, si noi avand totusi vreo 10 ani plus fiind si intr-o locuinta intr-o zona OK, cu concierge la indemana jos la poarta + nevasta concierge-ului ca baby sitter intr-o camera alaturata, adica nu era absolut nici un risc sa vina cineva ca intr-un film horror sa ne rapeasca, etc, ne-au lasat singuri, si "gazda" mea, care era acea fetita, primise instructiuni sa imi ofere cina si sa mancam impreuna, si ea mi-a facut un senvis cu parizer si mi-a oferit si o cana cu lapte...si zau cand am vazut ca s-a chinuit sa prepare chiar ea acea mancare, in loc sa cheme pe baby sitter, mai ales ca eu nu cred ca imi facusem la acea varsta vreodata un senvis de unul singur, daramite sa-mi mai si torn lapte intr-o cana, pur si simplu m-am simtit super super obligat sa beau si laptele ala...si tin minte si acuma cum ma chinuiam sa musc din senvis dar fara sa inghit, si apoi sa sorb repede putin lapte, ca sa nu simt ca era lapte, ci ca facea parte tot din senvisul respectiv...si efectiv ma tot uitam sa vad cat a mai ramas in cana, si am REUSIT sa beau aproape 1/2 cana, si mi-am zis ca e OK sa zic ca m-am saturat si ca nu mai mi-e sete dupa 1/2 cana, pt ca voisem sa zic mai devreme la 1/3 dar mi s-a parut ca ar fi prea nepoliticos...dar m-au trecut toate apele !!

    Dar din cauza acelui efort de concentrare, totusii nu mi s-a facut greata, adica n-am avut nici pe naiba asa fizic, doar ca am fost efectiv EPUIZAT nervos !!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am citiit de-a lungul timpului ca in ff multe tari e considerat nepoliticos sa refuzi ca musafir o mancare, sau exista in alte locuri obiceiul chiar ca sa refuzi fals o data sau de 2 ori, dar gazda sa te imbie in continuare de vreo 2-3 ori si abia apoi sa accepti, si sa mananci, dar exista ff putine locuri in care efectiv poti sa zici adevarul din prima, ca nu vreau pt ca nu-mi place sau pt ca nu mi-e foame, si sa te lase lumea si in pace, fara sa insiste, dupa ce zici asta ! Si eu nici nu stiu sa mint ff bine, adica as putea zice ca sunt vegetarian, dar efectiv NU sunt, si nici nu-mi vine usor sa mint in legatura cu asta. Sau sa zic ceva de gen, sunt "suferind" si la o dieta speciala pt ca medicul de familie mi-a zis ca nu am voie sa mananc chestii cu grasime sau lapte, etc...adica imi iese total aiurea ! Si stiu ca unii, NU toti, desigur, dar unii chiar pun la inima un asemenea refuz, (atat femei, cat chiar si unii barbati pt care efectiv mancarea si ospitalitatea sunt ff importante), si unii chiar stiu ca s-au suparat pe mine, pt ca totusi mai nimeni nu e mama sau tata ca sa ma accepte chiar atat de generos exact asa cum sunt eu, mai ales daca au depus ceva efort pt a prepara sau servi acea mancare pt mine ca musafir si e si o mancare de care se simt ff atasati ei personal, sau e ff importanta asa ca traditie...si nici macar pana acum nu mi-am perfectionat vreo tehnica anume de refuz optim, dar nici nu am mai mancat niciodata ceva de care chiar ca nu aveam chef sau nu-mi placea de loc doar din politete de la acea 1/2 cana lapte de la 10 ani !

      Ștergere
  5. Da, asa este, m-am lasat dus de val, dar ,,valul" a pornit de la mama soacra, ea mi-a trimis carnea de porc. Si sotia mea n-a avut dreptate: postul negru de ieri m-a pus pe picioare...Ma simt ca un nou nascut.
    O zi frumoasa va doresc, asa cum este si vremea de-afara!

    RăspundețiȘtergere

Copil ieri, copil azi

Parcă mai ieri aveam 5-6 ani și buchiseam pe o broșurică versurile colindului acesta. Erau un pic altfel, dar linia melodică este aceeași,...