sâmbătă, 8 decembrie 2012

Aviz amatorilor

In tineretile mele am experimentat vreo doua luni munca intr-o fabrica de confectii si se intampla ca doua zile pe saptamana sa lucram 12 cu 12 si pot spune ca nu eram atat de extenuata ca dupa o zi doar eu cu mogaldeata, minut de minut. Barem dupa ce terminam alea 12 ore puteam face ce voiam daca ma simteam in stare, caci o buna parte din orele ramase reprezenta somn, dar... oricum, creierul meu nu era asa incins ca acum. Asadar, cine are, sa-i traiasca, cine nu... stiti continuarea.

4 comentarii:

  1. Cine n-are, sa-si fucka - la asta te gandeai?
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  2. Cum?...Ce citesc aici?!...
    Totul ma trimite cu gandul la Paulina, sora lui Napoleon Bonaparte. Ea zicea: Copiii? Mai bine incerc o suta decat sa termin unul!
    Lasati ,,mogaldetele" in pace. Ele raman cele mai frumoase ,,realizari" ale noastre!
    O zi buna va doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu le fac nimic mogaldetelor.:))) Dar ajung şi eu câteodată la extenuare psihică, căci nu am mai avut o pauză de luni bune. Nu e uşor,
      nu e întotdeauna plăcut şi mi-am zis să ştie şi alţii ce înseamnă, căci părinţii au doar cuvinte de laudă, doar se mândresc cu aceste realizări şi nu prea amintesc de aspectele mai grele.

      O seară plăcută!

      Ștergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...