vineri, 30 octombrie 2015

Gabriel Garcia Marquez - Douăsprezece povestiri călătoare

Unii oameni au puterea de a deveni nemuritori, îndeosebi artiștii. Literatura este una din forțele capabile de a conferi nemurirea. Prin scris, vocile mari continuă să se facă auzite, după ani și ani. Prologul acestor povestiri călătoare mi l-a adus în fața ochilor pe același Marquez care își povestea viața în minunatul său volum de memorii, care m-a încântat cu a sa „Vijelie” sau cu „Cronica unei morți anunțate”, la fel de viu, de savuros, înșirându-şi frazele cu bagheta magică. Douăsprezece povestiri au căpătat consistență într-un amplu si elaborat proces de creație, la sfârșitul căruia a luat naștere acest volum. 

Puteți citi cronica în întregime pe Bookhub


În altă ordine de idei, despre Marquez aș putea scrie mereu, pagini nesfârșite. Îmi explic acum volumul impresionant ca mărime pe care Gerald Martin l-a scris, dedicat vieții marelui scriitor columbian. Încă mai am destule cărți necitite, pe unele cu siguranță le voi reciti, căci Marquez îmi dă senzații speciale cu scriitura sa, cu atmosfera pe care o creează și,  cel mai important, îl percep sub forma unei voci care povestește și o face răspândind cuvinte vrăjite.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Un fel de come back deși n-am plecat nicăieri (despre cărți, școală și altele de-ale vieții)

Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...