luni, 11 aprilie 2011

E atat de bine acasa!


Parca nu-mi vine sa cred ca poate exista liniste si ca ma pot relaxa si eu pret de cateva minute. Dupa un week-end super-obositor...nici zi, nici noapte, n-am avut clipa de ragaz...acum lucrurile par sa reintre in normal. Copilasul asta mic al meu nu e obisnuit sa doarma in alt loc, deci perioadele destinate somnului au fost de cosmar...mai ales prima noapte. Am incercat sa o inteleg, amitindu-mi ca si eu, in copilarie, incercam sentimente de frica atunci cand dormeam intr-o casa straina...imi inchipuiam diverse chestii infricosatoare din te-miri-ce. In timpul zilei n-a stat locului nici sa manance, am alergat pe rand dupa ea sa o hranim, plus ca trebuia supravegheata, caci intr-o casa mai mare sunt mai multe sanse sa cada, sa umble unde nu trebuie...nici sa stau de vorba cu ai mei nu am avut tihna, nici de mancat nu am putut fara sa ma ridic de cateva ori de la masa. M-am intors cu un kilogram in minus si o tona de oboseala acumulata. Mare lucru n-am inteles din vizita aceasta. Cred ca mai mult reusim sa vorbim la telefon decat am facut-o acolo fata in fata...orasul l-am vazut mai mult din masina, caci ai mei s-au mutat din apartament la casa in afara orasului. Totusi am facut si o vizita in apartamentul gol, unde mobila prafuita, cartile si putinele lucruri care mai ramasesera pareau triste, parasite. N-am putut zabovi prea mult acolo, ca trebuia sa respect programul lui bebe (din acest motiv vizitele sau plimbarile sunt foarte scurte), insa am avut timp sa umplu cu carti o sacosa, pe care cu greu am gasit-o. Am apucat sa-mi aranjez in ordine colectia de carti incompleta din cauza celor pe care le luasem anterior, in rest, doar pe fuga am vazut casa. Tot pe fuga au fost cam toate, nu m-am putut antrena in discutii mai lungi cu parintii sau cu bunicii, la tara n-am stat decat 5-10 minute din cauza vremii (am avut parte de vant si ploi razlete, dar si de soare...insa a fost foarte frig...ori m-am dezobisnuit eu de clima de acolo)...a trecut timpul atat de repede si n-am inteles mare lucru...bebe mi-a mancat cea mai mare parte a timpului, m-a solicitat mult mai mult decat o face acasa...agitatia, casa plina, i-au dat si ei energie, si pozitiva si negativa. Acasa insa a redevenit mielusel, a dormit pana dimineata fara niciun scancet...acum trebuie sa-mi revin si eu. Abia astept sa ma pun la curent cu ce-ati mai scris...eu sunt total in urma si cu stirile, sunt picata din cer.

2 comentarii:

  1. E multe de raspuns :) S ai tai s-or fi chinuit cu tine:) Tatal tau e bine, a baut un sprit cu ginerica? E bine pt ai tai ca stau la curte,e sanatate curata! Tu, vad ca tot cu carticelele te ocupi, spre cinstea ta. Bine te-am regasit, acuma pune-te pe scris, ca nici noi nu ne-am prea omorat, cel putin eu, care am fost 2 ture de noapte. Acuma sunt liber, si sa vezi scris!

    RăspundețiȘtergere
  2. Cica nu te-ai omorat cu scrisul...pai inca n-am apucat sa citesc tot ce ai scris, abia vreo 3 articole daca am citit...si vad ca mai am.
    Mai, sprit nu au baut, nici unul, nici altul...ca nu le au cu astea (s-au nimerit amandoi anti-alcool)...doar sampanie au ciocnit, ca nah, era aniversare.:)))

    RăspundețiȘtergere

Copil ieri, copil azi

Parcă mai ieri aveam 5-6 ani și buchiseam pe o broșurică versurile colindului acesta. Erau un pic altfel, dar linia melodică este aceeași,...