vineri, 15 aprilie 2011

Viata dupa disparitia oamenilor- Life after people


Zilele trecute am vazut un documentar foarte interesant in care se prezenta cum ar arata pamantul dupa disparitia oamenilor, care ar fi impactul desfasurarii libere a naturii in lipsa interventiei umane, asupra a ceea ce a ramas in urma civilizatiei noastre. Un scenariu cam sinistru...se prezenta evolutia dupa diferite perioade de timp de la disparitia oamenilor. Treptat, tot ce crease omul, se degrada sub actiunea fortelor naturii...vegetatia se intindea nestingherita, acoperind ruinele cladirilor...Statuia Libertatii, prabusindu-se,  sfarsea pe fundul apei...
Capela Sixtina urma sa se darame si ea, dupa vreo 500 de ani...tot ceea ce geniul uman lasase spre nemurire, spre eternitate, pierea incet-incet, o data cu scurgerea timpului. In lipsa oamenilor care sa intretina toate aceste edificii, sa construiasca sau sa reconstruiasca, natura isi arata forta imensa...suprematia. Dupa zeci de mii de ani, poate milioane de ani, singurele urme ale existentei omului pe Terra ar fi oasele...in ciuda eforturilor depuse pentru a-si marca trecerea prin lume, tot ce a fost cladit de mana sa este sortit pieirii...doar ceea ce a creat natura, divinitatea ramane...doar osemintele mai amintesc de trecerea oamenilor prin lume...insa si acestea sunt creatii ale divinitatii.

12 comentarii:

  1. E bine ca poti urmarii astfel de documentare. Tin minte ca am avut cosmaruri luni de zile, doar dupa ce am vazut "I am legend". De disparut nu cred sa dispara atat de repede urmele civilizatiei noastre avand in vedere ca piramidele au deja o varsta venerabila... sa nu mai vb de urmele civilizatiei mayase care sunt si mai vechi... dar pana la urma ce ne mai intereseaza pe noi??? Dupa noi Potopul :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Repede cica ar disparea Capela Sixtina, din cauza structurii...restul...dupa foarte multi ani...zeci de mii, milioane de ani.
    Uite ca eu nu stiu de "I am a legend"...trebuie sa caut.

    RăspundețiȘtergere
  3. Am vazut documentarul, dar parca, datorita realipirii continentelor oricum se ajungea la asa ceva, din cauza schimbarilor extreme ale climei. De fapt asemenea evenimente au mai fost in istoria Pamantului. Si probabil ca vor mai fi.

    RăspundețiȘtergere
  4. Am scris ceva mai devreme, dar n-a aparut, nu stiu de ce. Ziceam ca stiu de documentar, e de pe History, nu? dar ca unele mi se par usor trase de par, autorii se duc un pic cam departe cu imaginatia.

    RăspundețiȘtergere
  5. Da, pe History.
    Mie mi s-a parut interesanta perspectiva...mi-a dat tema de meditatie...e drept ca mi-a ramas in minte imaginea oraselor pustii, cu zgarie-norii degradati...sper sa nu ma bantuie prea mult.

    RăspundețiȘtergere
  6. Cum nu sti? e filmul cu Will Smith in care el ramane singurul supravietuitor dupa nu stiu ce "cataciclism" si totul e parasit... ma rog mai sunt si niste monstrii... Bleachhh/ eu nu ma pot uita la asa ceva, sunt destul de cronic depresiva. Acum pe bune, ce mai conteaza ce e dupa?

    RăspundețiȘtergere
  7. @ Casa Cu Nuci: Eu nu sunt mare devoratoare de filme, de-aia nu-l stiam. :)
    Poate ca nu conteaza ce e dupa...insa e interesant faptul ca tot ce face omul este sortit pieirii, asemenea lui.

    RăspundețiȘtergere
  8. Mai putin centralele nucleare:))))))))) De alea nu au spus nimic?

    RăspundețiȘtergere
  9. Nu stiu, poate or fi spus, dar n-am vazut eu tot inceputul.

    RăspundețiȘtergere
  10. @Casa Cu Nuci Centralele nucleare si bloggerii :))))))
    @andreea toma hai ca am cautat linkul :)).Nu a mers sa pui si un clip?

    RăspundețiȘtergere
  11. @ Radu Oncescu: Uite ca nu mi-a dat prin minte la momentul ala. E mai interesant cum ai pus tu clipuri, oamenii pot intelege mai bine, in caz ca nu au cunostinta de aceste documentare. E tarziu cred sa-l adaug acum...zic eu.

    RăspundețiȘtergere

Un fel de come back deși n-am plecat nicăieri (despre cărți, școală și altele de-ale vieții)

Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...