Începând
de azi, îmi propun să țin acest jurnal de goblen- o postare săptămânală în care
să prezint printr-o fotografie în ce stadiu se află goblenul la care am început
să lucrez de câteva săptămâni. După o lungă pauză în această privință și cu
bucăți limitate de timp afectate acestei activități relaxante, am revenit la
vechea mea pasiune. Era păcat să las acest model nelucrat, din moment ce îl
aveam deja cumpărat. Probabil, dacă ar fi trebuit să cumpăr unul acum, aș fi
amânat și nu m-aș mai fi apucat niciodată. N-am să vă arăt deocamdată imaginea
la care trebuie să ajung într-un final. Păstrez surpriza pentru atunci. Și sper
să reușesc să îl termin.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ce rămâne din noi
Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...
-
Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...
-
Aceasta este pentru mine a cincea carte scrisa de Mircea Eliade pe care o citesc in cei aproape 3 ani de existenta a blogului. Inainte de bl...
-
Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...
Iti doresc spor la treaba si mult succes!
RăspundețiȘtergereMultă trudă la un goblen!... Să vedem rezultatul final...
RăspundețiȘtergeresa stii ca si coblenul este o afacere
RăspundețiȘtergerescuze goblenul
RăspundețiȘtergereMult succes, imi place aceasta pasiune a ta. Am si eu una din aceeasi 'familie' si anume imi place sa tricotez :)
RăspundețiȘtergereSpor la treaba, fiindca stiu ca-i migaloasa treaba asta!
RăspundețiȘtergereSeara placuta!