În curând la Editura Univers

Iată ce ne mai pregătește Editura Univers. Cu scurte comentarii din partea mea. 

Blestem curgerea timpului Per Petterson Traducere Karmen Balko -fragment- ”Apoi cobora întunericul devreme, aşa că nu mai era prea mult de văzut. Înăuntru, în maşină, se făcea întuneric în jurul umerilor noştri şi în jurul mâinilor noastre. Doar părul fetelor strălucea în lumina farurilor de-a lungul şoselei, în roşu şi galben, şi cifrele de pe vitezometru, şi mica lumină albastră care se aprindea şi se stingea pe sensul de trafic opus, iar noi ne opream din cântat când treceam de Skjetten şi deveneam tăcuţi pe podul de lângă staţia Strømmen”. Cu un titlu ca acesta, atenția mi-a fost captată imediat. N-am idee încă despre povestea din spatele titlului, însă sunt de pe acum dornică să citesc cartea. Dacă aș fi scris o carte, un titlu care să sune cam ca ăsta i-aș fi ales.

Cronici romanțate Boris Vian Traducere Diana Crupenschi -fragment- ”Din moment ce, la urma urmei, vacanţele sunt rodul unui efort de abstracţie, rezultatul unei credinţe, ceva, în fond, destul de intelectual, sau, cum se spune, destul de elevat, şi nu au, de fapt, nici un fel de realitate, aş propune ca vacanţele să fie consacrate unei utopii la scară mare. Mi se pare că vacanţa ar trebui să fie vremea marilor divertismente sterile şi a construcţiilor himerice; stabilirea unui plan ideal de amenajare a globului, din diverse puncte de vedere: habitat, circulaţie etc. Modificarea reliefului, doar pentru a vedea ce se întâmplă (nimic nu se compară cu experienţa directă). Închiderea Gibraltarului. Separarea Franţei şi a Spaniei de secţiunea verticală a Pirineilor; sau a Franţei de Germania. Izolarea Elveţiei în mijlocul unei mări de dimensiuni riguros uniforme şi cu o adâncime controlată.  Am citit un volum de povestiri ale lui Boris Vian acum 6-7 ani, pe vremea când nu citeam așa cum citesc acum. Nu cantitativ mă refer, ci din perspectiva înțelegerii textului. Și impresia pe care o port și acum cu mine în urma acelor povestiri este una care mă face să ocolesc acest autor. Nu l-am înțeles atunci. Acum, poate ar sta altfel lucrurile, dar încă n-am găsit pretextul să încerc.