luni, 4 noiembrie 2013

O clipa...

O seara de duminica. Ce gust are? Parca nu prea are gust. Cel putin eu nu am simtit savoarea unei duminici, prinsa in treburi. Pana la urma, nu e asa floare la ureche sa lucrezi acasa, programul impus are avantajele lui in privinta eficientei si a concentrarii. Stiu de asemenea ca e greu pana le pun pe toate in ordine, dar am si o piatra pe suflet ce nu ma lasa sa ma concentrez si sa imi canalizez sperantele spre mai bine. Obstacolul imediat al unei sume de plata imi taie elanul, nu pot face planuri pentru maine cand azi pare fara iesire. Eu am totusi incredere in Cineva care nu ma va lasa la greu si va interveni in ultimul moment, sper eu, sa ma scoata din impas. Dar totusi, pana cand si bunavointa Sa fata de mine? Daca de data aceasta nu va mai veni salvarea? Si totusi, daca nu ar fi acest obstacol, aceasta greutate, toate ar incepe sa se aseze pe un fagas bun. Incat am reusi si noi treptat sa facem fata cheltuielilor si, de ce nu, daca totul merge bine, peste cativa ani sa ne implinim si visul.



Optimism, am nevoie de mult optimism. S-a facut foarte tarziu, orele de somn  ce imi raman sunt atat de putine. Si maine ma asteapta foarte multe de facut intr-un interval foarte scurt. Zboara timpul meu, unde se grabeste, nu stiu. Cine stie ce aduce mainele ce se va transforma in azi... Pana la urma, azi e singurul pe care il putem percepe, o clipa, o singura clipa, atat ne trece printre degete. De cand am implinit ultima varsta, ce ma apropie de schimbarea prefixului, am inceput sa observ mici riduri pe care nu le stiam acolo. Treptat, viata isi lasa urmele, ori poate doar ochii se deschid mai mult si vad mai bine. Cine stie?

...Noapte buna!...

2 comentarii:

  1. Si optimismul asta, cat sa mai tragi de el!
    Cum spunea Marin Sorescu: Nu va pierdeti optimismul, oameni buni, chiar dac-ati crapa!...

    Ati sesizat ceva riduri?
    Hai sa va incurajez putin: e abia inceputul!
    Spor in toate!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma ganddesc ca fiecare om are propriile limite de depasit. Limite care pentru el sunt foarte greu de depasit, cu toate ca altora li se pare usor.
    Poate ca tu te-ai adapostit intr-o carapace, preferand linistea si tihna familiei. Poate ca Cineva incearca sa te scoata din aceasta izolare, fortandu-te sa faci lucruri care nu-ti plac, dar, daca vei reusi sa treci peste neplacerle acestea, inseamna ca ti-ai depasit limitele. Iar daca ti-ai depasit limita personala, atunci poate ca toate lucrurile se vor schimba.
    Evident, e o presupunere.

    RăspundețiȘtergere

Roberto Bolaño - „Anvers” și nu numai

Sunt doar câteva luni de când am început să îl citesc pe Bolaño și nu mă pot opri. Îi mulțumesc pe această cale scriitorului Radu Găvan c...