M-am dus si eu in parc sa-mi clatesc creierii, dar mai mult i-am incarcat. Un paznic al unei vile asculta muzica la maxim intr-un harb de masina, cu usa deschisa, ambaland periodic motorul. Asta cam o ora cat am stat eu. Si nimeni nu i-a zis nimic, desi eram in Kiseleff. Ce castiga unii din astia, nu stiu. Sper sa nu-mi cante muzica lui in cap.
A, mi-am prmit pixul si bricheta de la Chiliman. Numa ca eu n-am cum sa-l votez, desi ar merita. :)))
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ce rămâne din noi
Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...
-
Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...
-
Aceasta este pentru mine a cincea carte scrisa de Mircea Eliade pe care o citesc in cei aproape 3 ani de existenta a blogului. Inainte de bl...
-
Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...
Sunt fel de fel de astfel de personaje frustrate!Trebuie ,in creierul lui,sa vada toti ca si-a cumparat masina. Tu iti dai seama ce realizare e pentru el:))))
RăspundețiȘtergere