miercuri, 20 iulie 2011

Mere de creanga, de Sfantul Ilie


Azi e o zi de sarbatoare pentru ortodocsi- Sfantul Ilie, care trece cu caruta prin nori. Azi, in zona de unde vin, se dadeau de pomana mere de creanga. Le stiti? Sau poate ca pe aici poarta alta denumire, daca or creste. Sunt merele alea mici, rosii, cu putin verde si dulci, dulci...au o aroma aparte si se coc acum. Cand eram mici, avea sora bunicului meu, care are casa langa cea a bunicilor, un astfel de mar si facea roade un an da si unul nu. Si in anul in care facea eram numai sub copac, iar verisorii mei baieti erau in copac. Teribil de mult ne placeau merele astea. Si imi amintesc de o femeie in varsta care m-a oprit intr-o zi de Sfantul Ilie in apropierea blocului  si mi-a dat de pomana o sacosa cu mere de creanga...bucuria mea...mare pomana si-a facut atunci cu mine, de o tin minte si acum, dupa mai bine de 15 ani. Nu trag sperante prea mari ca voi gasi azi pe undeva merele de creanga, dar, nu se stie niciodata...

8 comentarii:

  1. Sunt alea padurete, merele de care zici matale?

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu padurete ca alea sunt acrisoare!
    Sa stii ca imi e dor sa stau catarata prin copaci!

    RăspundețiȘtergere
  3. deci astazi putem sta la umbra si sa savuram un mar :)

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Loopoo: Nu sunt padurete, nu stiu sa le descriu mai bine, ca, deh, gustul cu greu poate fi descris, trebuie sa-l simti.

    RăspundețiȘtergere
  5. @ Derscanu: N-am gasit nicio livada pe aici...:)

    RăspundețiȘtergere
  6. @ Ioana: Multumesc pentru explicatie...mi-ai tinut locul, ca eu eram plecata. :)

    RăspundețiȘtergere
  7. @ Sophie: Sa gasim intai umbra si apoi poate vin si merele...umbra e, dar nu e prea racoroasa. Nici pic de nor n-am zarit azi pe cer...

    RăspundețiȘtergere

Roberto Bolaño - „Anvers” și nu numai

Sunt doar câteva luni de când am început să îl citesc pe Bolaño și nu mă pot opri. Îi mulțumesc pe această cale scriitorului Radu Găvan c...