miercuri, 20 iulie 2011

...o furtuna in miez de noapte, intr-o casa, la tara…


Va plac furtunile? Cu tunete, fulgere si toata melodia lor?...pentru mine, melodia furtunii difera in functie de cele doua medii in care m-as putea afla: rural sau urban. In oras, nu-mi inspira nimic tragic, ba chiar imi place, iar zgomotul furtunii, cumulat cu cel al agitatiei urbane si al obiectelor datatoare de sunete din casa, creeaza un fundal chiar placut...la tara insa, furtuna cu ale sale sunete, creeaza o atmosfera stranie…daca nu am la dispozitie televizorul care sa ma ancoreze in realitate, tunetele imi spun povesti stranii, canta despre intamplari tragice si misterioase, nu supranaturale, insa care ies din sfera firescului…poate ca moartea e ceva firesc, dar nu atunci cand vine pe cai mai putin firesti…si atunci, in timpul furtunii, poti auzi povestile carora padurea le-a fost martor din apropiere sau din departare, iti poti imagina locurile pustii in care doar instrumente ale mortii se incumeta sa isi faca aparitia…in intunericul brazdat de fulgere, pericolele sunt tot mai amenintatoare…nu, nu mi-e teama ca mi s-ar intampla mie ceva, ascult doar povestile tragice ce au avut loc candva in imprejurimi…asta imi inspira mie o furtuna in miez de noapte, intr-o casa, la tara…

2 comentarii:

  1. Stii bine ca-mi place ploaia, si deci si furtuna. Numa sa nu faca pagube, sa am impamantare buna la prize si un stabilizator de tensiune, ca sa nu-mi prajeasca nimic, in rest ma declar totalmente fericit cand ploua repede vara, dar si mocaneste, iarna.

    RăspundețiȘtergere
  2. Iubesc sa o simt rece peste padure,sa o aud sinistra.

    RăspundețiȘtergere

Un fel de come back deși n-am plecat nicăieri (despre cărți, școală și altele de-ale vieții)

Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...