vineri, 3 februarie 2012

Doamna din lac, de Raymond Chandler

Dupa cum va povesteam la vremea respectiva, prima carte scrisa de Raymond Chandler pe care am citit-o nu ma incantase prea mult. Poate pentru ca ma asteptasem la altceva, fara sa ma informez asupra stilului sau. Acum, insa, stiind la ce sa ma astept, am avut o surpriza foarte placuta. Atat de placuta, incat m-am pus cu burta pe carte, am citit si cand trebuia sa scriu, mi-am consumat toate pauzele doar ca sa o termin, sa vad cum decurge actiunea. Exceptand primele pagini, cadrul in care au loc evenimentele este de departe mult mai primitor decat in primul roman. Dar, sa nu credeti ca intentionez sa le compar.
Nu pot trece insa peste aceste element in incercarea de a va face cunoscute impresiile mele. Poate ca mi-a placut mai mult si datorita faptului ca a fost diferita de prima.

N-am sa va povestesc prea multe din intamplarile ce contureaza intriga acestui roman. Totul porneste de la disparitia unei femei bogate, pe care celebrul detectiv non-conformist Phillip Marlowe este angajat sa o gaseasca. Investigand, el afla ca in aceeasi zi si din acelasi loc a mai disparut o femeie, iar in scurt timp, in lacul din pitoreasca zona montana unde incepuse cautarile este descoperit cadavrul descompus al unei femei, dar care, in aparenta, nu pare a avea prea mare legatura cu cazul sau. Si totusi… itele incalcite ale unei bizare afaceri murdare, il conduc pe diferite piste spectaculoase. Investigatia sa deranjeaza, astfel ca apar inerentele peripetii determinate de amestecul sau in chestiuni demult musamalizate. Cazul se dovedeste a fi mult mai complicat decat s-ar fi asteptat, descopera amanunte foarte suspecte ce il conduc in miezul unei chestiuni in care nu lipsesc politisti corupti, manati de interese meschine, secrete dubioase si nu in ultimul rand, alte crime.

Suspansul planeaza in aer, deopotriva cu pericolul ce ii urmeaza fiecare pas. Mi-au placut mult toate aceste enigme pe care Marlowe reuseste sa le deconspire, modul in care acesta reconstituie intamplarile piesa cu piesa. Trebuie sa recunosc ca nu am reusit sa intuiesc prea multe aspecte ale acestei tesaturi de intrigi. Cred ca ai nevoie de o inteligenta aparte si de un simt suplimentar sa poti concepe o astfel de poveste si apoi sa dezvalui putin cate putin, pana ce imaginea devine completa. Chandler reuseste acest lucru intr-un mod atat de natural, tinand cititorul cu atentia incordata la maxim si determinandu-l sa nu lase cartea din mana.

Un comentariu:

  1. Good article. I will be facing some of these issues as well.
    .

    Feel free to visit my page - jocuri pokemon online

    RăspundețiȘtergere

Marea mă cheamă la ea

N-aș putea explica pe scurt de ce atâtea emoții mă străbat când urmează să plec la mare. Sunt emoții plăcute și o nerăbdare care mă plaseaz...