joi, 9 februarie 2012

Sacrificiul din miezul iernii, de Mons Kallentoft

Si acest thriller nordic concentreaza mult mister in fiecare din cele peste 400 de pagini ale sale, asemeni celorlalte din aceasta serie, pe care o citesc cu mare placere si aproape pe nerasuflate. De altfel, pot spune ca aceste carti din Seria neagra ma determina sa citesc un numar record de pagini in zilele dedicate lor. Nu-ti vine sa lasi cartea din mana, vrei neaparat sa descoperi cat mai repede dezlegarea misterului. Doar ca in aceasta carte, pe masura ce citesti, simti ca te indepartezi tot mai mult de aflarea adevarului, te adancesti tot mai mult in negura unor secrete de-a dreptul sinistre si intuitia pare depasita.


Declansarea investigatiei se produce o data cu descoperirea cadavrului unui barbat, gol, spanzurat de un copac in mijlocul pustietatii inghetate. Toate intamplarile palpitante se petrec pe acest fundal al frigului patrunzator, pe care aproape ca l-am putut simti, dat fiind faptul ca am citit cartea in timpul viscolului de zilele trecute si a gerului ce a urmat. Pot spune ca m-am putut transpune foarte usor in decorul trasat de autor. Crima de o cruzime deosebita pare a urma trasaturile unui ritual. Ancheta se arata a fi una dificila deoarece victima este o persoana singuratica, respinsa de societate. Astfel, detectivii se confrunta cu piste bizare, lipsite de certitudini, parand a fi legate de caz, dar nu in mod direct cu crima comisa. Explorand aceste piste, scot la iveala secrete bine pastrate, intamplari ingropate de mult in negura timpului, dar nu a uitarii definitive.

Mi-a placut si modul in care detectivii si in special detectiva ce ocupa locul de personaj principal au fost umanizati, incursiunile in viata personala spulberand crusta de gheata ce ar fi putut plana asupra lor. Astfel, Malin Fors nu pare a fi politista rece, fara suflet, firul povestirii impletind si episoade din viata sa, cu probleme, nelinisti, nostalgii si temeri, dezvaluindu-i latura umana usor contrastanta cu cea profesionala.



Interesanta mi se pare si vocea celui ucis, care insoteste intreaga actiune, din perspectiva celui pentru care toate au devenit indiferente, chiar si dezlegarea misterului propriei morti.

Pana spre sfarsitul cartii, n-am avut nici cea mai vaga idee despre cum au decurs de fapt lucrurile, tensiunea si misterul s-au mentinut vii, poate chiar mai crescute in intensitate. Am avut parte de o lectura cat se poate de incitanta, cu mintea antrenata in acest sir de evenimente neobisnuite.

Cartea o gasiti aici.

4 comentarii:

  1. Esti o adevarata corupatoare ! Sa stii ca am impresia ca din cauza ta am sa incep in curand sa recitesc si eu carti politiste. Nu mai spun ca acum cateva zile am cumparat ultimul roman al scriitoarei islandeze Yrsa Sigurdottir tradus in lb norvegiana pe care si asa nu am cum sa il citesc acum imediat pt ca inca e cam complicat pt mine sa citesc literatura pe lb norvegiana, si pot sa citesc doar articole de revista la nivel de critica literara. Plus ca acum cateva zile am subtilizat niste carti de undeva pt scop de colectie de fetish ! Si e numai din cauza ca am tot citit recenziile scrise de tine in ultima vreme !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cat mi-as dori si eu sa mai citesc un roman al Yrsei Sigurdardottir...
      Sa stii ca ma bucur daca reusesc sa corup pe cineva la citit.:)

      Ștergere
  2. Citesc foarte multe carti din Seria neagra, dar mi-e o ciuda ca uit numele personajelor, extrem de dificile si la pronuntat. Apoi actiunea, si pe ea o uit sau o confund cu altele. Dar le citesc, ma incarc cu mister!

    RăspundețiȘtergere

Roberto Bolaño - „Anvers” și nu numai

Sunt doar câteva luni de când am început să îl citesc pe Bolaño și nu mă pot opri. Îi mulțumesc pe această cale scriitorului Radu Găvan c...