vineri, 10 februarie 2012

Putin dezamagita...

Vineri... cana de cafea... o tura de curatenie prin toata casa... sa fie cat de cat locuibil. Ieri spre seara am fost luata prin surprindere, frate-miu mi-a facut o vizita neasteptata si casa era, evident, ca la neoameni sau ca la nebuni, undeva pe-acolo. Si azi am musafiri, putin mai incolo. De data asta mutam tabara de joaca la noi. Gerul asta parca frige, l-am simtit suficient cat timp am aerisit, nu mai e nevoie sa ies afara ca sa ma conving. Sunt putin dezamagita de evolutia blogului in ultima saptamana, se pare ca nu prea v-a placut ce mi-a iesit din minte, caci am inregistrat o oarecare scadere a traficului la un nivel cum n-am mai avut de mult.
Bine, traficul nu e un criteriu definitoriu, insa prin el vad cum sunt perceputa si ma face sa ma intreb ce nu merge, unde am gresit. Nu de alta, dar au fost zile in care nu am scris si tot aveam trafic ceva mai mare decat in zilele acestei saptamani, cand totusi am publicat cate ceva.

Se mai intampla si ca articole pe care eu le consider bune sa nu placa sau invers, sa imi fie apreciate articole despre care eu nu sunt foarte incantata cum au iesit. De exemplu, eu, saptamana asta cel mai mult am apreciat recenzia la Supleantul. Poate si pentru ca mi-a placut enorm de mult cartea, dar si felul in care am scris despre ea. Nu stiu, sper sa fie o chestie trecatoare, sa va placa in continuare sa reveniti aici. Va multumesc si va astept in casuta mea virtuala! Week-end fain sa aveti!

3 comentarii:

  1. Draga mea draga,eu am ajuns sa fac analize si rasanalize a blogului.Chiar astazi este programata una la nici 8 zile dupa prima.Nu mi-a fost usor sa trag concluzii si sa ma invinovatesc pentru ceea ce scriu,dar cu cinismul ce ma caracterizeaza am vazut ca blogurile in trend sunt cele despre papa bun,presedinte prost,telefon ultraperformant,nora pentru soacra si alte asemenea.Pe mine nu ma definesc incat sa fac din ele posturi.Nu sunt la moda,dar nu-i nimic,pot si asa sa supravietuiesc,tocmai ieri iti scriam asta,conteaza sa faci un lucru in care crezi indiferent ce crede sau vede lumea.Forta jurnalului sta in cuvintele tale nu in numarul ochilor nostrii.

    RăspundețiȘtergere
  2. Dar tu de aceea scrii, ca sa fii citita? Eu credeam ca de placere...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anonimule draga, se pare ca nu ai inteles prea bine ce am scris eu aici si nici in alte articole ce trateaza motivele scrisului pe blog. Evident ca scriu de placere, altfel nu as scrie aproape zilnic fara pic de avantaj. Insa in momentul cand scrii in public, evident ca iti doresti sa fii citit, altfel ai pastra scrisul doar pentru tine. Un blog e scris ca sa fie citit. Eu impart pe cei ce imi viziteaza blogul in cititori si vizitatori. As vrea ca vizitatorii sa se transforme in cititori. Cred ca orice blogger scrie pentru a fi citit, altfel nu ar mai scrie intr-un loc unde scrisul sau devine public. Imi place sa scriu, scriu si doar de dragul de a scrie, in privat, chestii care nu le public pentru a fi citite de altii. Dar pe blog, e altceva. Scrii pentru a fi citit. Si nu o poti face din obligatie, ci din placere.

      Alegerea anonimatului e dreptul tau, insa prefer discutii cu o persoana determinata.

      Ștergere

Roberto Bolaño - „Anvers” și nu numai

Sunt doar câteva luni de când am început să îl citesc pe Bolaño și nu mă pot opri. Îi mulțumesc pe această cale scriitorului Radu Găvan c...