vineri, 22 iulie 2011

Astazi e ziua mea...


Si a venit iarasi ziua mea...se mai schimba o cifra, ca in fiecare an...Eh, uneori se schimba doua, dar nu e cazul anul acesta...Nu scriu ca sa va fac sa-mi spuneti „La multi ani!” si sper sa nu treceti peste cele scrise in graba de a-mi face urarea, caci scriu din nostalgie si pentru ca impresiile din aceasta zi mi se par speciale...nu scriu pentru ca ma bucur, caci nu e o bucurie sa mai adaugi un an...Cu ani in urma, da, ma bucuram si imi doream sa fiu mai mare...inca de pe la jumatate eu deja ma dadeam mai mare, spunand ca am varsta pe care urma sa o implinesc abia peste cateva luni...acum, pana ieri daca ma intreba careva as fi spus ca am 26...de azi, spun 27...hai, ca stiu ca nu e inca mult, dar e...e un pas inainte spre acea varsta nedefinita la care nu voi mai fi tanara...si spuneti voi, e asta motiv de bucurie? Nu sunt pesimista, ci doar realista.
 De fapt, ce inseamna niste ani? Timpul e relativ...nu ma tem de cifra...in realitate, ma tem de procesul de imbatranire. Si sa nu credeti ca-s vreo din aia care sta non-stop in saloanele de cosmetica incercand sa stopeze asta...n-am calcat decat prin coafor in situatii in care era strict necesar. Si nici nu dorm cu felii de castraveti pe ochi sau mai stiu eu ce smacuri...Dar as vrea sa fiu mereu macar ca acum, ca in sens invers nu se mai poate.
Anul acesta va fi o aniversare de criza, ca sa fiu in ton cu vremurile...asa ca sotul e dinainte iertat daca vine fara flori...in frigider sau in debara stiu ca avem o sampanie...lipseste tortul, dar lasa ca si asa sunt grasa. Insa va pot oferi voua un tort si o sampanie virtuale...adica in poza.

Sa ma iertati daca astazi sunt cam melancolica...poate o sa rad, poate o sa plang...pentru mine e o zi speciala si o percep intr-un fel aparte, poate putin altfel decat isi privesc altii zilele de nastere. 
Multumesc celor care m-au coplesit cu urarile lor, pe blog sau pe Facebook! Loopoo a scris un articol special pentru mine. Va pup pe toti!

17 comentarii:

  1. La multi ani fericiti si cu multe bucurii si impliniri! O zi cat mai frumoasa iti doresc! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Da-ne toooort! Da-ni-l pe ala din poza, ca sa manjesc cu ciocolata si cu frisca pe la bot, ca sunt dezordonat si nu stiu sa mananc :))))

    RăspundețiȘtergere
  3. La multi ani voiosi! Urarea care imi place sa o zic este "Sa traiesti o mie de ani fara reparatii capitale!"

    RăspundețiȘtergere
  4. La multi ani, Andreea! Toti vom imbatrani intr-o buna zi, important este ACUM si numai ACUM :-) Asa ca bucura-te acum ca esti in viata, sanatoasa si ai parte de lucruri frumoase alaturi de familia ta, lasa nostalgiile pentru vremea cand vor fi inevitabile :-P O zi excelenta si sarbatoriti frumos!

    RăspundețiȘtergere
  5. La multi ani!
    Este adevarat ca imbatranim cu fiecare an ce se scurge, cu fiecare zi.. Totusi nu avem cum sa oprim acest lucru. Tot ce putem face este sa traim azi si sa ne bucuram.

    RăspundețiȘtergere
  6. LA MULŢI ANI CU SANATATE SI MULTE BUCURII ALATURI DE TOTI CEI DRAGI!
    http://lucian-bacau.blogspot.com/

    RăspundețiȘtergere
  7. La multi ani, Andreea, sa fii sanatoasa si vesela ! Am aflat la Devo pe blog ca e o aniversare si am venit fuga sa nu pierd tortul :D
    Sa nu iti doresti sa ramai ca acuma decat spiritual. Si asta se poate. Iti doresc ca si peste 50 de ani sa ai 27 de ani...in suflet !

    RăspundețiȘtergere
  8. A, uite o urare de-aia fumata: iti doresc ca la 27 de ani sa te simti ca acuma, la 27! Tare, nu? :)))))))

    RăspundețiȘtergere
  9. La mulți ani, Andreea! Să ai o zi frumoasă și la fel de mult spor la scris în continuare!

    RăspundețiȘtergere
  10. la multi ani! tortul pare delicios :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Va multumesc tuturir pentru frumoasele urari si ganduri bune!:)

    RăspundețiȘtergere
  12. Ce sa mai spun si eu acum? Nu pot decat sa imit si sa repet ce au spus cei dinaintea mea, mai harnici:
    La multi ani!

    RăspundețiȘtergere
  13. Am fost prima??poate-s si ultima.:) La multi ani!

    RăspundețiȘtergere
  14. Sa traiesti pana te plictisesti de viata ;)

    RăspundețiȘtergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...