De la viaţă la moarte este distanţă de o singură clipă, dincolo de care nimic nu mai poate fi schimbat. Şi atunci intervine acel dacă, repetat în gând sau cu voce tare. Uneori, atunci, imediat, ai senzaţia că ai puterea de a întoarce timpul şi a schimba cursul evenimentelor, prin trările puternice, prin dorinţa de a face asta. Mintea lucrează şi creionează scenariul perfect, făcând mici ajustări de importanţă majoră şi câteva ceasuri încă mai crezi că se poate, că ireversibilul îşi va schimba natura, că vei putea sufla viaţă în trupul din care aceasta tocmai s-a scurs. Pentru că nu este simplu să accepţi moartea, nu este simplu să te împaci cu ea.
Dumnezeu să-i odihnească pe pilotul Adrian Iovan şi pe studenta Aurelia Ion...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ce rămâne din noi
Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...
-
Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...
-
Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...
-
Aceasta este pentru mine a cincea carte scrisa de Mircea Eliade pe care o citesc in cei aproape 3 ani de existenta a blogului. Inainte de bl...
Da, ce îngust e pragul care separă cele două lumii.
RăspundețiȘtergereȘi ce ,,groasă" e nepăsarea (neputința) celor care ar trebui să vegheze la viețile noastre.
Aceasta intamplare nu a fost un accident ci un asasinat! Rusine institutiilor statului! Odihniti-va in pace, stimabililor!
RăspundețiȘtergere