joi, 23 august 2012

Până se infuzează ceaiul...

...sa va zic doua vorbe. Acum realizai ca acusica e deja vineri si s-a mai dus o saptamana. E bine ca am reusit sa platim ale mai importante dari. Apropo de una din ele, sunt indignata ca mai exista oameni fara telefon mobil, cum e proprietara mea. De fapt, nu a mea, a apartamentului in care locuim. Bine, nici bunicile nu au, dar parca pana acum nu mi s-a parut wow. Dar cu Sta, mi se pare aiurea rau. Pe langa faptul ca mi-a cam dat programul peste cap in seara asta, ma pot considera fericita ca, totusi, a telefonat inainte, sa amane cateva or. Altadata am asteptat-i o ora si a sunat apoi sa spuna ca nu mai vine in acea zi. Cu un mobil, putea suna fix inainte de ora stabilita. Prblematc e si daca intervine ceva in cazul nostru si nu o poti gadi daca nu e acasa, sa o anunti. N-a fostcazul inca si sper sa nu fie.

Dar luna asta am scapat, o mai vad peste o luna. Mai bine va ce face ceaiul si adotrm copilul ca sa ma pot intoarce la "Intunecare". Splendida carte!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...