...despre cartile de care va vorbeam aici...carti care aproape ca nu imi mai dau timp sa astern aceste impresii pe hartia Word-ului(eu scriu la laptop-ul la care nu am net si apoi le mut pe blog).
Dupa un volum de scurte povestiri delicioase, ce au avut printre altele menirea de a ma familiariza cu stilul Rodicai Ojog-Brasoveanu( scriitoare pe care regret ca nu am descoperit-o mai devreme, cand timpul pentru citit era mai vast), am trecut la primul roman politist. Caci acolo abia asteptam sa ajung, sa-mi delectez simturile. Mi-a fost cam greu sa ma decid la care sa ma opresc,practic toate ma tentau in egala masura, dar nu puteam sa le citesc pe toate odata. Totusi am ales "320 de pisici negre" si sunt captivata de actiune, de limbaj, de stil...
....mai pe scurt...fascinante...asa imi par...cand sunt afara stau ca pe ghimpi, abia astept sa ajung acasa si sa-mi rapesc cateva minute la o tigara, in bucatarie, cu laptop-ul pe brate si sa citesc.
Eu m-as intoarce la Cella Serghi. Dar cand s-o gasi timp oare de recitit?
RăspundețiȘtergerenici de ea nu am auzit.
RăspundețiȘtergeretimpul e cam greu de gasit...la vremea cand era timp, cine se gandea la citit? acum a venit cheful, dar a scazut timpul ce poate fi alocat acestei activitati