vineri, 13 aprilie 2012

O zi plina de semnificatii- vineri, 13 aprilie 2012


Azi este ziua bunicii mele din partea mamei, cea care m-a crescut de mica. Vreau sa-i urez La multi ani fericiti si viata lunga, plina de bucurie si multa sanatate. La multi ani, Flori! Mai mereu ziua ei pica in preajma Pastelui, anul acesta, chiar in Vinerea Mare, in care se tine post negru de catre cine poate. Eu deja am baut ceva, si chiar daca nu am mancat, nu se mai considera negru.

Azi m-am trezit pentru prima oara in locuinta noua. E drept ca apoi am mers in cea veche, de unde va scriu acum. Dincolo nu aveam mai nimic dedicat bucatariei. Am dormit pe salteaua pusa direct pe covor, nu am mai apucat sa montam patul caci era tarziu si fata era cu febra, molesita, somnolenta. La un momentdat a atipit pe covor, pana sa vina cu salteaua.


 Dar, desi am avut o noapte destul de agitata, ma simt mai odihnita. Usurata intr-un fel, cred ca de asta ma simt asa. Nu mai am greutatea aceea atat de mare. Am ceva de tras cu cea mica, se trezeste mereu noaptea, mai si varsa din cauza tusei, dar totusi ma simt mai proaspata ca in alte zile. Vazand o parte din lucruri acolo, mi-am simtit sufletul si trupul mai usor. Ca grea zi am mai avut, ce emotii, ce agitatie, cata incertitudine. Timp de o ora n-am stiut ce se intampla, intrevederea cu proprietara de aici debutase prost si ma asteptam la un mare scandal. Pana la urma s-au calmat spiritele, se vor rezolva si neintelegerile. Dreptatea e de partea noastra, omeneste vorbind. Ca nu exista nimic scris, e alta poveste, dar stim si noi si stiu si altii ca avem tot dreptul sa avem pretentii de la ea dupa cata munca am depus.

Aici e atat de pustiu, e o priveliste dezolanta, raman amintirile, senzatia de acasa pe care am avut-o atata timp. Locul, desi partial golit, mai pastreaza ceva din ceea ce a fost caminul nostru in ultimii doi ani si aproape jumatate. Ultima noapte petrecuta aici nici macar nu am stiut ca e ultima. Poate ca a fost mai bine asa, as fi fost prea trista ca sa mai pot dormi. Imi pare rau, dar asta e viata si ea trebuie sa mearga inainte.  Cu sau fara regrete. 

Acum sa strang si ultimele lucruri pe care le lasasem pentru a ne folosi de ele, si in decursul zilei de azi speram sa ducem aproape tot ce se va putea. Acolo va fi aglomerat pana le punem pe toate la loc, dar macar dormitorul e ok, acolo va fi mai liber si ma simt linistita in el. Sa speram ca nu vom mai avea parte de turbulente, sa pot ramane cu aceasta liniste in suflet. Doamne ajuta!

6 comentarii:

  1. La multi ani venerabilei doamne si Sarbatori fericite voua, tuturor!

    RăspundețiȘtergere
  2. La multi ani, bunicii! Cred ca toata lumea are doar lucruri pozitive de spus despre bunici.
    Cred ca, chiar daca locul e inca pustiu, te simti bine in el. Altfel n-ai fi dormit asa de bine. Aceasta e noua ta casa! Cealalta incepuse sa nu mai fie a ta inca dinainte de a te muta.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pt bunica ta: un grup de acordeonisti norvegieni interpretand melodia cantecului norvegian echivalent pt Multi Ani Traiasca, si apoi inca un cantec de voie buna, si vin si cateva imagini din Norvegia la sfarsit !

    http://www.youtube.com/watch?v=CaLRm4y10CQ

    RăspundețiȘtergere
  4. Cu întârziere, la mulţi ani bunicii tale. Ai mei bunici s-au dus toţi de multă vreme. Bucură-te de prezenţa ei cât mai poţi.
    Cu mutatul e întotdeauna greu. Dar şi când ai toate lucrurile aşezate frumos şi vii după o zi lungă şi te tolăneşti în pat şi îţi spui în sinea ta "ce bine e acasă".

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu sunt obisnuita cu tacere din partea ta.
    UIte asta spunea Paler A sasea porunca: Repeta ca nu exista pustiu. Exista doar incapacitatea noastra de a umple golul în care traim."

    Eu stiu ca tu poti pentru ca vrei.
    La multi ani bunicii si de la mine.

    RăspundețiȘtergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...