luni, 9 aprilie 2012

Sfarsitul Ceausestilor- Grigore Cartianu


Aceasta nu este o recenzie. Nu in nota celor cu care v-am obisnuit. Am citit si pe blogul lui Intuneric despre cartile din aceasta serie, ce trateaza acest moment din istoria relativ recenta a tarii. Cu ceva timp in urma citisem o parte din cea de-a treia carte, Teroristii printre noi. N-am dus-o decat pana la jumatate, prinsesem ideea, iar o parte din carte o constituiau editoriale pe aceeasi tema aparute in ziar in  ultimii ani, sub semnatura aceluiasi jurnalist. Despre autor nu stiu mare lucru, dar, dat fiind faptul ca presa este de multe ori aservita unor interese politice, nu pot lua de bun tot ceea ce am citit.

Cartea aceasta, prima din serie, mi-a placut mai mult decat cealalta, am citit-o cu mai mult interes, retinand faptele, pe care nu le cunosteam. In afara de cateva clisee de imagini cu dictatorii iesind din TAB si din timpul acelui proces ad-hoc, nu aveam prea multe cunostinte despre acest subiect. Eram prea mica pentru a fi interesata. Ceea ce nu pot lua drept adevar 100% sunt ipotezele, speculatiile emise in aceasta carte. Poate asa o fi fost, poate nu, nu stiu ce sa cred. Faptele sunt prea recente pentru a beneficia de o elucidare in acest moment. Parte din persoanele implicate sunt inca in viata. Insa trebuie sa admit ca ipotezele sunt extrem de interesante si nu lipsite de logica. Totusi, data fiind eventualitatea unor interese ascunse, imi permit sa fiu sceptica. Si iarasi ma intreb cata realitate exista in toate cele invatate la istorie. Depinde foarte mult de cine consemneaza faptele istorice.

2 comentarii:

  1. mie mi s-a parut multa gargara in cartea lui Cartianu.... nu prea imi vine sa ma cred in tot ce spune el.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu e mai multa gargara decat tot ce-am auzit de la personajele implicate in asa-zisa Revolutie.

      Si, oricum, demersul lui Cartianu nu trebuie luat ca o propovaduire a adevarului. Ci ca un plus fata de informatia simplista pe care ne-o furnizeaza cartile de istorie, ca un remember pentru starea de indobitocire la care au ajuns unii in comunism si ca o reconfirmare a zicalei: nu iese fum fara foc.

      Mie, personal, Cartianu imi iese dezagreabil. Insa efortul lui si al echipei sale merita tot respectul.

      Ștergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...