Altadata, duminicile erau incarcate de o semnificatie aparte, din care prea putin se pastreaza astazi. Lumea nu mai amorteste in aceste zile, desi, intr-adevar, e o zi mai putin agitata decat celelalte. Unii mncesc si in aceasta zi pentru ca asa e la moda acum, noi ceilalti sa nu fim privati de placerea de a face shoping, de a bea o cafea, o bere etc. Dar nu numai pentru asta. Nici la sate, duminica nu mai e o zi de completa odihna. Cel putin pe aici, pe unde pot eu sonda terenul. Nu o data, am vazut oamen la camp, duminica, ori taind lemne prin curti sau facand alte munci rurale. Parca a disparut din farmecul zilei, ce o facea atat de distincta de celelalte, o individualiza intr-o atmosfera usor somnolenta.
Poate ca am fost eu crescuta intr-o atmosfera mai conservatoare si de aceea mi se par ciudate devierile de la anumite standarde pe care le credeam vesnice si universal valabile. Mi-ar place ca duminicile sa aiba alt chip, mai bland, mai odihnitor, sa le petrec acasa, cu cei dragi, sa lenevim si sa ne bucuram unul de altul, sa luam pranzul acela de duminica intr-un mod mai festiv etc.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...
-
Aceasta este pentru mine a cincea carte scrisa de Mircea Eliade pe care o citesc in cei aproape 3 ani de existenta a blogului. Inainte de bl... -
Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...
Poate așa o fi, poate s-a pierdut din farmecul duminicilor de altădată.
RăspundețiȘtergereDar hai să luăm următoarea situație:
Locuiești la sat, faci fân, ai pe jos vreun hectar de fân. Sâmbătă seara la rubrica meteo afli că de luni vine un val de ploi ce va ține 4-5 zile. Duminică mai stai liniștită la umbră și vei lăsa ca în săptămâna următoare să îți putrezească fânul? Și în zilele ploioase oricum nu poți lucra la câmp, deci va fi ca o duminică. În agricultură nu poți lucra după zilele săptămânii, ci după cum e vremea.
Și în fond, cine zice că ziua de odihnă trebuie să fie doar duminica? Iar dacă răspunsul ar fi biserica, atunci vin cu o altă întrebare: preoții de ce lucrează tocmai duminica, în ziua de odihnă?
E adevărat că pot exista motive întemeiate, dar totuşi, nu cred că în toate cazurile e vorba de vreo urgenţă. Nu ştiu dacă acel ceva ce mă face să duc dorul duminicilor are natură exclusiv religioasă, parcă mai e şi altceva, nu ştiu.
ȘtergereFara sarbatori...omenirea s-ar fi prapadit de mult! asa spunea un filosof...Si duminica e cea mai frumoasa sarbatoare! - Ce alt ragaz lumesc ar putea s-o mai intreaca?
RăspundețiȘtergereViata, fara tihna unei zile de duminici, nu-i altceva decat zbucium si ruinare sufleteasca.
Pana si Dumnezeu s-a odihnit...in prima duminica lumeasca! - Numai omul...
Va citesc de ceva vreme dar n-am indraznit sa intervin. Poate c-am facut-o cand nu trebuia...
Spor la scris si in toate!
Intervenţia e binevenită. Vă mai aştept!:)
ȘtergereParcă simt că lipseşte acea tihnă şi e oarecum ciudat să spun asta eu, care nu-mi împart viaţa între casă şi muncă, însă le imbin acasă pe amândouă. Gândurile mele din acest articol au oarece legătură cu cele din articolul pe care l-am pregătit pentru mâine,în sinea mea am pornit de la graba oamenilor, goana continuă în care se află.
ȘtergereEu am avut parte de o duminica frumoasa impreuna cu fiul si sotia mea. Dar, intr-adevar, duminicile nu mai au acel statut sacru, si nu ma refer la sensul neaparat religios. Duminica, pentru cei ca mine care lucreaza in ture complicate si care mai au grija si de cate un copil, isi cam pierde din importanta sociala/comunitara sau familiala...
RăspundețiȘtergereCând e mic copilul, nu mai ai parte nici de nopţi, darămite de duminică.:))
Ștergere