Cărticele, cărticele

Cred ca v-am innebunit cu carticelele mele, dar n-am ce va face. Cum o dau, cum n-o dau, tot despre ele imi vine sa vorbesc. O fuga am dat si pe la Kilipirim, de unde mi-am luat Povestirile unui vanator de Turgheniev, in doua volume, de la editura Minerva, la doar 6 lei.  Si chiar erau reduceri faine, dar nu la cartile cele mainoi, bineinteles. Insa pentru cei ce nu cauta neaparat ce e proaspat, sunt multe, multe carti interesante la preturi bune. Dar parca nu asta e ceea ce m-a facut sa scriu, ci cartea pe caream inceput-o ieri care pur si simplu ma fascineaza, m-a vrajit, e atat de.... perfecta, de fluida, de... altfel. Raport catre El Greco, de Nikos Kazantzakis.. As citi-o fara pauze, numai ca parca ar cere o atmosfera aparte, liniste, sa te poti delecta in tihna cu ea. Mai multe nu pot spune acum, abia am citit vreo 80 de pagini si pana la 500 mai e mult, dar v-o recomand  fara ezitare. Pur si simplu frazele ti se aeaza la suflet. Imi vine sa iau un creion sa subliniez, dar nu vreau sa o mazgalesc si mai mult ca sigur as umple-o de sublinieri. Imi raman in minte anumite pasaje, dar nu le pot reproduce mot-a-mot. Insa cand scriu recenzia voi apela cel putin la un citat.