Ah, ce zi! Ce soare! Frumos, pentru ultima zi de iarna calendaristica. Si eu de sambata n-am mai luat o gura de aer direct de la nivelul solului +1,5 m. Ca pe ace stau, azi totusi cred ca vom iesi macar cateva minute, caci si cea mica este mult mai bine, doar de tusit inca tuseste dar nu asa rau. Orasul cred ca s-a umplut de martisoare si ghiocei, dar nu ele ma atrag atat de puternic. Am eu o mica treaba in legatura cu asta, dar sa vedem daca am sa o pot rezolva astazi.
Per ansamblu, as avea o dispozitie minunata, daca nu ar fi un singur "ceva" care sa inabuse tot si care sa-mi alunge linistea. Nimic iesit din comun, doar permanent planeaza deasupra noastra, uneori mai lejer, alteori mai apasator. Ei, acum e una din ipostazele apasatoare si nu mai reusesc sa ma linistesc spunandu-mi ca nu pot face nimic eu. Pana ce nu se rezolva, nu pot fi linistita. Astfel ca soarele nu are aceeasi culoare, toate sunt umbrite. Poate ca dupa ce va trece si asta, vor reveni la normal si apoi, dupa o vreme, din nou va veni valul de neliniste.
Uite asa prospera industria cosmetica, facem riduri repede si din cauze nenaturale. Altfel spus, nu ne imbatraneste timpul cat ne imbatranesc grijile si stresul. In timp ce reclamele la medicamente au o pondere mai mare decat oricare alt gen de reclame. Am numarat si mi s-a intamplat sa vad 5 din 10 spoturi cu reclame l amedicamente. Stiu, am avut multa rabdare sa fac asta.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...
-
Aceasta este pentru mine a cincea carte scrisa de Mircea Eliade pe care o citesc in cei aproape 3 ani de existenta a blogului. Inainte de bl... -
Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...
Sufletul omului se aseamana cu o cana de cafea: intotdeauna zatul se afla la fundul canii. Totul e sa nu tulburam cafeaua, caci vom ajunge intr-un final si la zat...Grijile zilnice ingroasa ridurile si tulbura ...cafeaua!
RăspundețiȘtergereIn ce priveste medicamentele, iata ce am citit de curand: se fabrica prea multe medicamente, e o adevarata mafie in industria farmaceutica. Unul din doua medicamente e inutil !! Practic, jumatate din medicamentele aflate pe piata nu ar trebui sa existe.
Eu zic sa va bucurati de soarele de afara si sa incercati sa pastrati cafeaua netulburata!
O zi frumoasa sa aveti!
Multumesc asemenea! Ce e bine e ca eu reusesc adesea sa trec destul de repede dintr-o stare in alta. Am trait din plin plimbarea de azi, in stilul meu, cu ceea ce imi aduce bucurie.
Ștergere,,Prezentarea ta este excelenta...Foarte frumos! Esti un critic autentic."
RăspundețiȘtergereTocmai v-am citit recenzia pe care i-ati facut-o, anul trecut, ,,Maidanului cu dragoste". Cuvintele de ai mai sus ii apartin domnului Serban Tomsa. (Am uitat de dl Serban Tomsa, n-am mai comentat nimic pe blogul dansului).
Am citit ,,Maidanul cu dragoste" pe cand aveam 20 de ani. Pe atunci inca mai agream ,,nevinovatele obscenitati", dar nu intr-atat ca sa citesc si ,,Madona cu trandafiri''.
Si lui Eugen Barbu i-a placut ,,Maidanul cu dragoste", poate prea ,,nedrept" de mult...
Ati recenzat multe carti anul trecut. Va urez spor la scris si in toate!
Ati reusit in cele din urma sa cititi ,,Fata cu cercel de perla", cartea lui Tracy Chevalier? I-am cumparat aceasta carte sotiei mele, dar am citit-o si eu. Cum sa n-o citesc, cand Vermeer imi place atat de mult!
RăspundețiȘtergereE o carte superba, genul acela de carte in care iubirile nu sunt impartasite pe deplin. Superb e si filmul - eu nu l-am vazut, dar ii dau crezare sotiei mele.
Cartea asta a fost un adevarat fenomen, in anul aparitiei, adica cu vreo 12-13 ani in urma, a avut o cifra de vanzare record: un milion de exemplare! Singurul citat pe care mi-l amintesc suna cam asa: ,,Cand zambea fata lui (a lui Vermeer - n.m) era ca o fereastra deschisa"... Personajele lui Vermeer sunt asociate cu ferestrele, de aceea imi si place atat de mult acest pictor olandez.
Oricum, interesanta ideea lui T. Chevalier de a insufleti literar un personaj dintr-o pictura celebra.
Ei, nu am reusit inca nici macar sa o cumpar. Am vrut anul trecut, dar era prea scumpa si apoi am uitat de ea. Multumesc ca mi-ati reamintit.
RăspundețiȘtergereMa bucur ca v-a placut recenzia mea, "Maidanul cu dragoste" este una din cele ce mi-a ramas intiparita in memorie, printre cele ce mi-au placut cel mai si cel mai mult.
Astazi, in ora de plictiseala de la servici, cand toti infulecau, fumau si beau cafele, am rascolit prin postarile dvs. de anul trecut. De aici si cele trei comentarii ale mele.
ȘtergereDe cate ori intru pe blogul dvs. accesez si postarile din ,,S-ar putea sa-ti placa si..."
Aveti multe recenzii si am citit doar cateva din ele.
Daca aveti timp, va invit sa cititi postari din anii trecuti, mai ales recenzii.
ȘtergereE si acesta un har sa poti sa scrii despre o carte citita, dar mie imi lipseste cu desavarsire. De aceea va si admir. Cand timpul imi permite, mai dau iama prin postarile dvs.
ȘtergereNici nu-ti dai seama ce frumoasa e aceasta zi. Si nici eu nu-mi dadeam seama, daca n-as fi citit articolul tau. Da, azi e cea mai frumoasa zi de iarna! E cea mai frumoasa pentru ca e ultima! :)
RăspundețiȘtergereUite ca la randul tau m-ai facut sa o vad poate altfel.:)
Ștergere