duminică, 11 martie 2012

In oglinda...


Poate fi dureros sa iti constati propria inutilitate. Sau sa te privesti la un moment dat intr-o alta oglinda decat a ta si sa descoperi o imagine distorsionata a ceea ce credeai ca esti. Sa cazi intr-o apatie cauzata de socul acelei descoperiri, si sa nu mai stii care oglinda e cea sincera. Vazute in oglinda unele obiecte isi arata un alt chip, poate mai aspru. Si poate ca asa erau de fapt, dar vazute dintr-un unghi ascutit pareau mai placute vederii, cusururile le erau ascunse in lateralele inaccesibile vederii. Iar privite in acea oglinda s-au dezvaluit in totalitatea lor, cu santurile ce le brazdau, pline de mizerii si diformitati.


Atat de importanta este oare acea oglinda? Ea arata realitatea neobservata, cruda, iar cosmetizarile nu-si au rostul. Dar cat de rar ajungem sa privim in ea. Sa putem vedea astfel acel exterior pe care ceilalti il percep, numai noi nu, desi suntem mereu in prezenta noastra. Si e mare lucru atunci cand reusim asta, insa poate fi adesea dezamagitor. Ne poate fi rasturnata propria imagine. Imagine pe care noi am zugravit-o insa n-am stiut a o privi pentru a-i putea observa si hibele. Si atunci cand reusim sa o privim in acea oglinda, de cele mai multe ori se asterne dezamagirea prin ridicarea valului.

6 comentarii:

  1. Eu doar voiam sa zic ca neaparat trebuie verificata calitatea acelei oglinzi, care precis trebuie schimbata, cat si efectuat un examen ocular al celui care se priveste astfel in oglinda si trage asemenea concluzii vizibil eronate de nivel de tulburare dismorfica corporala, plus a se citi The Feminine Mystique de d-na Betty Friedan, (de la a carei publicare se vor implini la anul 50 de ani), si a se viziona dupa aceea filmul mai contemporan "Miss Representation" popularizat recent si pe Oprah Winfrey Network TV.

    Aceste recomandari NU sunt numai pt persoanele de sex feminin, deoarece si barbatii pot suferi de asemenea tulburari de perceptie gresita dismorfic corporala, plus eu personal chiar recomand si barbatilor posibil interesati autentic politic progresist sa priveasca la Romania in general ca la o persoana de sex feminin, deci daca vor si se simt motivati sa faca ceva util concret direct pt ea, trebuie sa incerce sa priveasca lumea si prin ochii ei feminini nu numai cei ai lor masculini, si acest lucru poate fi facilitat, cred eu sincer, pt ca am citit cartea si am vazut si filmul, si prin citirea acestei carti si acestui film, plus ca e total in conformitate si cu modele culturale spirituale asiatic-orientale populare inca in acest moment si in Romania, care, printre altele, in afara de incurajarea generala catre fatalism si pasivitate, (care poate ca nu e chiar asa de bine), mai incurajeaza totusi poate in mod mai util barbatii sa se gandeasca uneori la portiunile lor de suflet cu functii oarecum considerate mai feminine, care numai pasive de fapt nu sunt, (asta fiind o distorsiune de proasta traducere/neintelegere culturala), ba chiar sunt si foarte puternice, dupa parerea mea, desi poate in alt mod decat cele barbatesti.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Desi e o divagatie off-topic, ma gandeam ca barbatii din romania care se simt posibil jigniti sau nerespectati de respingerile Europei fata de aspiratiile lor, ar trebui poate sa increce sa priveasca Europa ca o femeie care trebuie sedusa, insa in acelasi timp sa isi recunoasca subcompetenta reala in arta seductiei, care intr-adevar NU e chiar asa de dobandit, insa se poate invata. Si chiar cred ca exercitiul efectiv de metoda de a incerca sa privesti lumea prin ochii persoanei pe care doresti sa o seduci) poate fi mai usor efectuat prin cunoasterea anumitor aspecte culturale orientale si a cernerii a ce e util de acolo, (nu a luat totul de-a gata), pt o asemenea actiune, daca se doreste a fi cumva intreprinsa sau se considera ca merita efortul. Desigur e OK si in continuare sa ne imbufnam si sa ne retragem intr-un colt plangand ca nu suntem intelesi de "occidentalii aia rai si exploatatori care ne tot desconsidera si abuzeaza", dar totusi speram ca macar in 2012 sa fi trecut si barbatii din Romania de aceasta copilarie timpurie, ca si-au mai revenit din tragica mostenire, ca au mai citit si ei pe net despre Arta Razboiului tradusa corect nu doar la nivel de fragmente utilizate de altii, de preluat niste chestii mai concret utile din Confucianism (ca tot bate RP Chineza la usa), etc.

      Desigur, mie personal mi-e usor sa "dau lectii" la altii re sedus femei, pt ca eu nu a trebuit sa ma chinuiesc niciodata sa seduc vreo femeie, ca la nivel de sedus barbati e mai simplu, de nivel de uitat in ochi, apoi gest direct catre unde vrei sa te duci + eventual, daca e mai intuneric sau sunt si alti stimuli prea multi in jur care pot distrage atentia, poate si o miscare mai romantica din cap/gat.

      Ștergere
  2. E important sa afli parerea unuia sincer si care te cunoaste, despre tine, dar e important si sa fii propriul tau critic, cat de aspru se poate. In relatia cu lumea trebuie sa fii insa puternic si sa nu lasi sa transpire critica pe care ti-o faci tu, in mintea ta. Daca constatam erori in gandire sau comportament, luam masuri, dar asta nu inseamna ca trebuie sa iti faci autocritica in public, pentru a-ti afla altii defectele .E suficient sa le repari fara ca altii sa afle c-au existat.
    A, si e musai ca cei apropiati sa te placa asa cum esti.

    RăspundețiȘtergere
  3. Precizare: Oglinda era mai mult metaforica si textul nu face referire strict la mine, era asa, o meditatie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Total OK, dar cred ca comentariile pot fi valabile pt oricine. Dar totusi, de unde naiba ai gasit inspiratia pt o metafora asa deprimanta pt publicul larg cititor ?

      Efectiv de cand ma chinui eu sa pornesc o miscare politica sa il scoata o data pe Cioran din curricula manualelor de liceu din Romania ! (Desi nu e numai el de vina, dar cel putin asta nu ar trebui sa stea in curricula scolilor publice romane, si eu m-am ingrozit efectiv cand i-am vazut numele pe site-ul Ministerului Invatamantului din Romania, si inca si pe alte site-uri legate oarecum de institutii guvernamentale...de asta efectiv nu pot da vina decat pe Nemesis-ul meu curent politic romanesc pe care l-am ales, ca trebuia sa gasesc si eu unul, (in sens de "rival", insa recunoscand totodata propriile mele slabiciuni fata de aceasta entitate a justitiei retributive), sa fie Institutul Cultural Roman, pe care l-am evaluat ca fiind o organizatie total incompetenta, atat organizational, cat si functional, si NU am sa imi schimb parerea despre asta prea curand, si sper sa fie inchis si restructurat sub o alta forma cat se poate de repede, ca totusi zice pe site-ul lui ca e considerat de importanat nationala.)

      Ștergere

Roberto Bolaño - „Anvers” și nu numai

Sunt doar câteva luni de când am început să îl citesc pe Bolaño și nu mă pot opri. Îi mulțumesc pe această cale scriitorului Radu Găvan c...