Impresii din scurta calatorie

Sambata am avut eveniment in familie-cununia civila a fratelui meu. Asadar, nu puteam lipsi si in pofida greutatilor am ajuns in Bacau vineri seara, tarziu de tot. Vremea nu a fost initial prea prietenoasa, ploi in cursul diminetii si in restul zilei ceva mai scurte. Dar nu ne-au impiedicat pentru a ne bucura de eveniment. Cumnata mea a purtat o rochie delicata ce mi-a placut foarte mult. Cam asa ceva imi imaginam eu ca mi-as putea lua pentru nunta lor care va fi la inceputul lui iulie. Acum, evident, nu pot lua ceva foarte asemanator. Poze nu am facut eu niciuna, asa ca nu pot pune acum, trebuie sa descarc de pe telefonul sotului sau sa astept sa imi trimita ei poze. Oricum, evenimentul a luat ceva amploare, pana la urma nu s-au multumit ai mei cu ceva scurt si am avut parte si de petrecere pana seara la restaurant, in stilul unei nunti, avand in vedere si faptul ca ne-am adunat destule persoane.

Sarbatorirea a continuat si in cursul zilei de ieri, pana seara, asa ca am plecat tarziu din Bacau si am ajuns noaptea acasa, rupti de oboseala. Ce sa spun? Oameni frumosi, oameni glumeti, multa voie buna. La taclalele de dupa petrecere, acasa, am avut cateva portii zdravene de ras, confirmandu-mi-se inca o data spiritul sagalnic al neamului tatalui meu din partile Iasilor. Mi-a placut si de bunica viitoarei mirese (acum nu a fost mireasa, deci nu ii pot spune asa), care m-a impresionat prin simplitatea ei, venind dintr-un sat din imprejurimile Sucevei (sper sa nu gresesc si sa fie cumva din judetul Botosani, dar in orice caz, din zona aceea)- o batranica placuta, atenta sa nu deranjeze, modesta si evocand parca o lume mai buna.

Mi-a ramas in minte un episod din aceasta calatorie, petrecut la Buzau, vineri seara, in drum spre Bacau. Am facut un popas la Mc, sa se joace asta mica, si acolo am intrat in vorba cu o familie care avea un baietel de-o seama cu cea mica. Tatal era jurnalist, corespondent local al unei televiziuni de stiri. Cand a aflat ca mergem in Moldova, ca si cum am fi mers in alta tara, ne-a revelat impresiile lui despre aceasta zona, in care, de altfel nu fusese prea mult, doar pana la Focsani. Parerea lui si probabil a multor altora era ca in zona Moldovei este saracie mare, ca oamenii sunt inapoiati, primitivi, dandu-mi exemplu din auzite ca intr-un magazin la tara cineva a cerut cafea in vid si nu a gasit, in timp ce vanzatorul il privea buimacit. Dar, asa cum in judetul sau remarcase ca in unele zone oamenii sunt mai instariti iar in altele mai saraci, i-am explicat ca si in Moldova e la fel, sunt locuri si locuri. In functie de potentialul zonei, de indeletniciri, sunt zone mai sarace si zone mai bogate. Nu cred ca am reusit sa-i rastorn prejudecatile, dar nu mi-a placut sa constat ca ele exista si ca sunt gresite.

In rest, ce sa va mai spun, caci a fost o vizita scurta, prea multe nu am apucat sa facem si acum suntem in asteptarea nuntii, care cred ca va fi foarte frumoasa avand in vedere locatiile- biserica si restaurantul alese de ei. Pana atunci trebuie sa imi gasesc rochia potrivita din toate punctele de vedere. Va fi ceva agitatie pe aici, venind cu totii, dar cumva vom gasi noi pe unde sa-i cazam pe toti.

Acum, sa ne venim in fire dupa aceasta calatorie si sa vedem pe unde ne indreptam astazi pasii, sa revenim la normal.