Trebuie sa marturisesc ca, de cand cu articolul ala pe care l-am scris saptamana trecuta datorita lui Mircea, ma tot gandesc la anumite lucruri ciudate, inexplicabile in aparenta, legate de capacitatea noastra de a prevedea ceea ce ni se intampla. Asa am ajuns cu gandurile la experientele de déjà vu pe care le-am avut de multe ori. Nu-mi vine in minte un exemplu concret, dar sunt sigura ca nu va este strain sentimentul. Aceste senzatii pe care le avem in anumite momente, aparent banale, mi se par uimitoare. De multe ori mi s-a intamplat sa stiu cu cateva secunde inainte ceea ce urmeaza, de parca as fi vazut inainte un fel de film la nivel mental, de parca un anumit lucru s-ar mai fi petrecut o data in trecut. Stiam ce urmeaza ca si cum as mai fi trecut o data prin asta, ca si cum urmarea ar fi fost fireasca. Practic experientele mele nu s-au limitat la a recunoaste o imagine pe care aparent nu o mai vazusem, ci s-au intins asupra unui sir de actiuni succesive, am avut senzatia de retraire, nu neaparat de premonitie. Si nu ma consider o ciudata pentru asta, am convingerea ca astfel de senzatii sunt frecvente, chiar daca nu mi le explic.
Nici nu am studiat problema mai amanuntit, nu m-am documentat asupra ei, doar am sesizat-o si am analizat-o cu mijloace proprii, am trecut-o prin filtrul mintii mele si atat. Ar trebui sa caut mai multe informatii, poate astfel reusesc sa gasesc o explicatie pentru aceasta senzatie de retraire a unor evenimente care, la o prima analiza, par a fi totusi noi in parcursul vietii mele. Stiu perfect ca nu aveam cand si cum sa le fi trait, deoarece persoanele sau circumstantele pareau a fi noi. Si totusi, ceva imi scapa. Nu cred in reincarnare sau altele asemenea. Da, am avut candva tendinta sa cred, pe cand citeam Adam si Eva a lui Liviu Rebreanu, dar apoi am combatut aceasta idee, nu mi s-a parut viabila. Totusi, cred ca forta noastra launtrica este mai complexa decat o credem sau o intelegem noi.
Voi ati avut asemenea experiente inexplicabile? Va invit sa le impartasiti. Desi nu avem noi cunostintele necesare pentru elucidarea lor, identificarea lor e un pas inainte spre o mai buna cunoastere.
Eu am experiente de genul, si mai ales in vis...explicatia e ca acele experiente nu au mai avut loc, zic studiile de stiinta, ci se recunosc anumite modele in creier dar care nu au legatura cu trecutul ci cu solutionarea unor lucruri. E o inselare de fapt...la fel ca intuitia. Pe de alta parte altii cred ca nu e adevarat si am mai trait totul in alt timp si alt spatiu...ramane sa iei ce doresti din asta :)
RăspundețiȘtergerePoate explicatiile mele o sa intre in contradictie cu parerile altora: deja-vu-ul (senzatia aia ca ai mai fost in locul ala, in momentul ala, facand acelasi lucru si parca stiind ce o sa zici tu sau persoanele din jur) gasim in cartile de specialitate ca este provocat de o actiune neurochimica in creier care nu are legatura cu experienta din trecut.
RăspundețiȘtergereEu cred totusi si o sa incerc sa dau o alta explicatie ca aceasta traire ( retraire) ar putea fi datorata deschiderii din cand in cand al ceilui de-al treilea ochi- ochiul intuitiei, situat putin deasupra nasului, pe care toti il avem dar nu putem accesa toate informatiile oferite de el decat prin exercitiu si bineinteles cultivarea informatiilor. Devenim constienti de el cateva secunde, atunci cand el ne transmite ce se intampla in viitorul imediat.
As mai putea spune ca sunt de acord chiar cu varianta in care informatiile pe care le detinem provin din fluxul primit din universurile paralele, la care nu avem acces total si este fractionat.
Doctorii spune ca emisferele cerebrale sunt asaltate in permanenta de stimuli prin toate caile senzoriale. Cand apare senzatia de deja vu, o emisfera cerebrala percepe acesti stimuli cu cateva fractiuni de secunda inaintea celeilalte emisfere. Atunci, in prima emisfera se formeaza deja o imagine care este perceputa inainte de a se forma si în cealalta emisfera.
Am facut o intreaga polologhie aici!
Mie mi s-a intamplat sa stiu raspunsul la unele examene, chiar daca nu aveam de unde sa-l stiu.
RăspundețiȘtergereMa bucur ca ai inceput sa-ti pui intrebari si te sfatuiesc sa nu tii cont de parerea nimanui, in cazul acesta doar parerea ta conteaza. Trebuie sa ai incredere in tine.
Doamne ce greseala am facut! Nu m-a vazut nimeni sa imi dea cu rigla peste degete? "Doctorii spun"..nu stiu de ce naiba nu am recitit!
RăspundețiȘtergere@ Ioana: Am fost prea absorbita de continut ca sa mai vad litere in plus sau in minus.:)
RăspundețiȘtergere@Rus Bianca: Tocmai, momentan mi-e neclara provenienta.
RăspundețiȘtergere@ Mircea: Am avut un mentor pe masura, in persoana ta.:)
RăspundețiȘtergere