Amatoare de senzatii tari

Ieri am dat si eu piept cu vremea de afara. Am vrut sa ies sa vad cum e, nu m-am multumit cu ceea ce vedeam la televizor. Si, cum al meu sot nu a putut lucra ieri din cauza nametilor (i-a trimis firma pe toti acasa), am avut cu cine o lasa pe cea mica pret de o ora si am plecat sa fac cateva cumparaturi necesare. Temerara, am vrut sa merg pe jos initial, in primele doua-trei minute parea atat de bine, nu batea vantul, incat doar perspectiva cainilor infometati din zona fostei fabrici de bere de pe langa gara Basarab ma facea sa ezit in a parcurge drumul pe jos. Cand am iesit insa din dreptul blocului, m-au izbit cateva rafale, incat cu tot tonajul meu a trebuit sa fac eforturi mari sa ma mentin in picioare.
Astfel ca am decis intr-o secunda- metroul.

Mi-au fost suficiente senzatiile tari cand am iesit pe splai, la Grozavesti pana am ajuns sa intru in Carrefour. Asteptarea la semafoare mi-a parut si mai lunga, in contextul vantului ce isi shimba permanent directia, de nu stiai cum sa mai stai sa te feresti. Au fost si portiuni de drum in care a trebuit sa ma lupt cu nametii de pe marginea carosabilului, caci trotuarul nu era umblat peste tot, partia se facuse prin strada, la cativa centimetri de masini. Dar mi-a placut. Stiam ca va fi dificil, dar aveam chef sa simt pe pielea mea furia iernii, chiar daca nu la cotele maxime din noaptea ce tocmai trecuse. Mersul afundat prin zapada, vantul care-mi zbicea fata deopotriva cu ninsoarea... am gustat din toate cate putin, de placere, caci perioada in care a trebuit sa le fac fata nu a fost una lunga. Insa, cum orice placere se pare ca se plateste, acum am ceva probleme cu gatul, nu mari, dar enervante.

Si iata ca vine si week-end-ul, sub auspicii nu prea imbucuratoare pentru noi- bani ioc, problemele binecunoscute pe ordinea zilei, pe vremea asta, sanse putine de a castiga vreun ban, asa ca nu sunt prea binedispusa. La tara nu cred ca vom merge din cauza vremii, dat fiind faptul ca DN 1 a fost blocat din cauza zapezii, imi imaginez ca drumul secundar ce duce din DN spre satul socrilor nu arata prea bine. Si mai bine stam acasa decat sa ne trezim inzapeziti prin padure. De altfel, zilele astea nici n-am scos masina, e nevoie de munca la lopata pentru scoaterea ei si nu stiu in ce conditii se poate iesi pe stradutele astea din spate. Sau mai stii? poate ca le-o fi curatat si pe astea, aci, din cate am vazut, s-a lucrat la foc automat. Cel putin prin zona noastra. Sa aiba vreo legatura cu luna iunie?

Momentan sunt consemnata la domiciliu, nu ma indur sa o scot pe cea mica in gerul asta daca nu e neaparat nevoie sa ies. Ma voi lupta sa fac o musaca din carne de curcan. Daca tot stau in casa, macar sa fac ceva util. Cred ca am timp sa o termin pana la ora mesei, zic eu. Pana atunci, sa vad daca mai am Strepsils prin casa, poate reusesc sa inlatur jena din gat ca nu ma lasa in pace.

Saptamana viitoare voi primi cartea pentru campania vALLuntar a editurii ALL. Ioana stie! despre ce carte e vorba, fara sa-i fi spus.

Hai, s-aveti un week-end fain!