marți, 10 mai 2011

Un somn care alina


Uneori am chef sa nu fac nimic...sa stau pur si simplu, sa simt relaxare deplina...sa nu ma gandesc la nimic...sa-mi las creierul sa vegeteze, departe de orice efort fizic si mental...Poate de aceea exista somnul, in mrejele caruia avem nevoie sa cadem periodic, pentru a o putea lua de la capat a doua zi...sau peste cateva ore...am constatat adesea cat de benefic poate fi somnul...nu atat pentru a alunga epuizarea fizica...dar mai ales pentru a atenua epuizarea psihica...momentele critice ale vietii, momente de cumpana, de grele incercari (in adolescenta, de exemplu,
si niste tampenii pot fi adevarate tragedii) pot fi depasite altfel dupa o noapte de somn. Nu stiu ce se intampla mai exact, dar dimineata ma trezeam altfel,  lucrurile nu mi se mai pareau atat de groaznice, vedeam totul mai limpede si ma simteam mai usoara... La fel, somnul de dupa o cearta atenua din resentimente, ca si cum ar fi fost un balsam al sufletului...Tata imi spunea mereu ca noaptea e un sfetnic bun (nu sfesnic)...si probabil nu se referea la noptile albe, in care gandurile nu-ti dau pace si te macina ca intre pietrele unei mori...ci la orele de somn din timpul noptii care  fac ca  toate trairile zilei anterioare sa-si piarda din intensitate, iti ofera o doza mai mare de luciditate si o alta imagine de ansamblu...o noua zi, un nou inceput, s-ar putea spune. Chiar daca nu uiti cine sau ce si cum te-a suparat, un somn bun alunga tensiunile nervoase, iti dau posibilitatea sa te refaci psihic intr-o oarecare masura.

4 comentarii:

  1. Noaptea este un sfetnic bun, in sensul ca ai rezervat un timp mai mare de reflectie asupra hotararii pe care urmeaza sa o iei. Pe urma, noaptea fiind mai multa liniste in jur, poti sa te concentrezi mai usor. Si nu in ultimul rand, se zice asa pentru ca de fapt hotararea o iei indeobste dimineata, cand psihicul este odihnit. Am trecut prin momente dificile si cu adevarat Noaptea a fost un sfetnic bun,zic eu !

    RăspundețiȘtergere
  2. De-a lungul timpului am observat o chestie curioasă, din care mi-am făcut un obicei: dacă seara mă culc şi am anumite probleme nerezolvate, sau întrebări fără răspuns, nu mă mai stresez cu căutat de soluţii, ci zic aşa cum zicea şi mama: "dimineaţa e mai înţeleaptă decât noaptea!" şi mă culc...dimineaţa,cam cu jumătate de oră înainte să mă ridic din pat, conştientizez brusc că sunt în starea aceea dintre somn şi veghe şi ştiu că urmează să sune ceasul...în clipele acelea trec leneş în revistă tot ce am de făcut şi constat că în capul meu lucrurile se limpezesc, îmi vin soluţii şi rezolvări simple şi ingenioase la toate problemele fără răspuns care mă frământă şi, de când mi se întâmplă chestia asta, nu a fost niciodată să iau hotărâri greşite în acele prime ore ale dimineţii! :) Acum câţiva ani i-am povestit verişoarei mai mari mele treaba asta şi am rămas uimită când nu a râs, nici nu s-a mirat deloc, ci mi-a spus că ea de obicei se culcă foarte devreme, pe la zece...iar în fiecare noapte în jurul orei unu, creierul ei e deja odihnit şi în alertă maximă... se trezeşte şi stă aşa cu ochii închişi,iar ideile şi soluţiile necesare vin peste ea gata formulate, trebuie doar să le reţină! Apoi, când totul e hotărât şi pus la punct, adoarme şi se trezeşte normal, la 5-6.Se consideră foarte norocoasă că are această obişnuinţă Menţionez, că e o femeie de afaceri prosperă şi foarte independentă! :lol:

    RăspundețiȘtergere
  3. @ Ironicblonde: Interesanta metoda ta si, oarecum, asemanatoare.

    @ Florentin: De acord si eu cu tine.

    RăspundețiȘtergere

Un fel de come back deși n-am plecat nicăieri (despre cărți, școală și altele de-ale vieții)

Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...