Canicula a revenit, asa cum devenise deja normal pentru luna iulie, care se apropie de sfarsit. Cel putin dupa temperaturile destul de scazute pe care le-am avut in vacanta, ii cam duceam dorul. Stiam eu ca vara e scurta, dar pana acum s-a dus foarte repede, asa ca nu ma astept ca restul sa-mi lase impresia de mai mult. Mai ales in acest oras in care nu prea ai cum sa te plictisesti. Chiar daca nu faci altceva decat sa te plimbi, poti avea rute diferite multe zile la rand, astfel ca iti poti petrece timpul foarte diversificat. Evenimente culturale au loc destul de des, fie ca e vorba de lansari de carte, fie de intruniri la care se dezbate o anumita tema, oferta este bogata. Cred ca saptamanal aflu pe facebook de cate ceva interesant si ma zgarii ca nu ma pot duce din motive personale, caci dorinta e foarte mare.
Pentru mine, facebook-ul reprezinta un mijloc de informare in domeniile de interes preferate. Nu e greu de ghicit cam care ar fi acelea, asa ca nu le mai amintesc, le stiti. E o placere pentru mine fiecare periplu printre carti, si de fiecare data trebuie sa semnalez cand intru undeva ca am deja la mine cartea sau cartile pe care le citesc. Uneori se intampla sa citesc doua in paralel sau sa fiu aproape de finele uneia si o alta sa fie pregatita acolo pentru a ma apuca de ea. Astazi am doua carti pregatite, ambele pe sfarsite. Trag speranta ca le voi termina, daca nu pana dupa-amiaza, cel putin pana diseara. Dar nu imi fac planuri.
In orice caz, mi-am fixat asa, fara sa stau prea mult pe ganduri, urmatoarea carte. Doar ce am privit putin rafturile si privirea mi s-a dus pe o carte. Am luat-o, am studiat cuprinsul- 5 nuvele de Slavici, apoi am deschis cartea la prima dintre ele si primele randuri m-au atras irezistibil. Sper sa nu ma razgandesc pana le termin pe celelalte. E drept ca este vorba de lecturi potrivite varstei scolare, nici nu mai stiu daca am citit nuvela ce da titlul volumului, dar subiectul il stiu in linii mari- celebra Moara cu noroc. Si ma chinui degeaba sa imi amintesc daca am si citit textul in vremea scolii sau nu. Pentru ca de cele mai multe ori, cartile auxiliare de comentarii literare suplineau cu succes lecturile. Rusinica, nu? Inca una din lacunele pe care trebuie sa le umplu. Sunt sigura ca nu mi se vor parea neadecvate varstei.
Voi cu ce va mai delectati? Cum va petreceti zilele caniculare sau ne-caniculare?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...
-
Aceasta este pentru mine a cincea carte scrisa de Mircea Eliade pe care o citesc in cei aproape 3 ani de existenta a blogului. Inainte de bl... -
Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...
1. Si eu am amintiri placute despre scriitorul Ioan Slavici, al carui stil mi s-a parut curgator si usor inteligibil, chiar odihnitor, atunci cand am citit cateva texte scrise de dansul, prin clasa a 9-a, cred, sau a 10-a, in nici un caz cand eram la sc generala...culmea e ca am citit Ion Rebreanu cand eram la sc generala, desi desigur probabil ordinea ar fi trebuit sa fie invers, si pe urma tin minte ca m-am refugiat in Fratii Jderi de dl Sadoveanu, si abia apoi m-am odihnit cu dl Slavici ! insa era la vremea cand citeam si dl Guy de Maupassant, insa dl Slavici desigur ca mi s-a parut mult mai modern, chiar mai pertinent "psihologic" in stilul lui oarecum naturalist, totusi cuminte si de bun simt (in sens adica si de "cu minte", cu echilibru si intelepciune deja matura), decat dl de Maupassant care mi s-a parut oarecum teatral exagerat aproape de usor isteric, in ciuda povestilor aparent mai rafinat sau mai "profund" psihologice...cred ca scriitorul al carui stil mi se pare oarecum asemanator cu al dl Slavici ar fi poate dl John Steinbeck, desi desigur dl Steinbeck e mult mai larg plus totodata si mai incisiv si precis decat dl Slavici in exprimarea observatiilor dansului de tip critic social, dl Slavici fiind mai bland si indulgent poate si mai putin autentic impatimit de scris (sau cel putin asta e imresia mea) decat dl Steinbeck pt care scrisul mi se pare ca poate era la fel de vital ca si funtia respiratiei...astea fiind desigur impresii total subiective personale din partea mea, si nefiind bazate pe vreo citire deosebit de atenta sau de cunostinte deosebite legate de viata reala a acestor scriitori.
RăspundețiȘtergere2. Ce fac eu zilele astea ? O intrebare ff buna...efectiv am impresia ca pierd destul de mult timp incercand sa nu-l mai pierd asa de tare ca in ultimii 2-3 ani...si observ ca acest efort de organizare pare a fi o si mai mare pierdere de timp ! Zau, mai bine nu ma mai chinuiesc sa-mi planific nimic si cred ca voi face mai multe....desi desigur asta e o atitudine cam nonconforma cu un management cat de cat rational...inca sper ca daca imi voi lua un Smartphone voi reusi sa risipesc mai putin timp...oare ??!!