Cum ma baga al meu in boale

Am gasit ieri un anunt cu un apartament intr-o zona mai mult decat convenabila, insa e mobilat batraneste, cred ca am mai zis si dimineata.Pretul foarte ok, nimic de zis, dar tocmai asta m-a facut sa presupun ca are el ceva de nu cere mai mult. Era Dorobanti, ce naiba! Si sotul, foarte incantat ca doamna respectiva i-a vorbit foarte frumos si a fost sincera in privinta conditiilor, a devenit foarte interesat. Bine, el are si o afinitate pentru zona aia, a stat acolo multi ani, in fine. 

Azi se duce sa il vada. Si acolo locuia inca proprietarul, un mosulica foarte atasat de casa lui, pe care n-ar fi vrut sa o paraseasca atat de brusc, pe nepusa masa. Cica el abia pe la sfarsitul lui mai pleaca (daca pleaca). N-am inteles prea bine care e situatia, doar ca urmeaza sa locuiasca la un nepot, probabil fiind batran ii e greu singur in diatamai casa. Care nu e chiar mare desi are 4 camere. Toate dormitoarele mai mici decat ce aveam aici, asa ca din partea mea e din start bila neagra, ca eu vreau mai mult spatiu, nu mai putin. Noi avem nevoie si azi daca se poate sa incepem mutatul, ori acolo e si mobila aia veche si multa de care nu avem nevoie si de care omul parea cam ingrijorat ca s-ar putea rupe/ strica la mutatul intr-o singura camera. Ca asta a fost varianta propusa de el daca ne incurca mobila lui. Dar asta nu e tot- nu stiu care din ei, ori proprietarul ori doamna care era cu anuntul, a venit cu ideea ca, daca ne grabim, ar putea locui cu noi omul pana se muta, ceea ce in opinia mea ar putea nici sa nu se mai intample, caci numai bine ar avea pe cineva in casa, in caz ca are nevoie de ajutor si ar scapa si de o buna parte din cheltuielile casei. God, save me! Na, ca folosesc si englezisme, ca m-am zapacit de tot.

N-as fi atat de tulburata, daca nu as fi ghicit in tonul iubitului meu sot o unda de aprobare, si nu fata de mine. Caci eu una, am intuit ce avea sa-mi spuna inca din momentul povestirii in care a spus ca omul pleaca la sfarsitul lui mai. Nu i-am sesizat niciun aaaa, hiiii, nimic. Cand mi-a zis si ideea geniala, i-am taiat brusc macaroana, fara sa apuce sa-mi zica ce crede el, dar dezaprobarea mea vehementa nu a fost intampinata cu solidaritate. Si, mai mult, desi pana atunci stramba din nas cand auzea de apartamente vechi, neacceptand lipsa unei renovari, acum o tot dadea cu mine- stii, e vechi, dar n-arata chiar asa rau, incercand sa imi prezinte totul intr-o lumina cat mai buna. Asa-i? Pai mai bine ma duc sa stau cu ai lui la tara, ca oricum e tot pe-acolo si macar nu mai platesc nici chirie, nici intretinere doar lumina si lemne. Daca e s-o luam asa. Sper sa ii vina mintea la cap, sa nu fie cum cred eu. Mai bine mor de cald la vara la ultimul etaj decat sa mai am inca unul pe cap.

Si uite si de asta am invatat sa privesc suspicioasa ofertele de pret prea mici pentru o anumita zona.