vineri, 9 martie 2012

O scurta analiza


Zi plina la maximum azi. Cica sa coc si sa perfuzez intr-o oala ciorba de mucenici. Bine ca am mancare gatita. Ar fi fost deja prea mult pentru mine. Dar inainte, trebuie sa finisez de curatat aragazul. Apropo, am descoperit ceva mai bun ca cif-ul pentru indepartat mizeria arsa. E o chestie pe baza de soda si, daca acoperi bine cu solutie dintr-asta si lasi mai mult de 5 minute, sa zicem 10, nu m-am uitat exact la ceas,  apoi nu mai freci sa-ti rupi mainile acolo. In fine, mai am si de cumparat diverse chestii, printre care si drojdie, ca vad ca aceea pe care o aveam a expirat de cateva zile. Bine ca nu am obiceiul sa iau prea multa, dar periodic iau cate un cubulet din ala mic, sa fie acolo cand ma apuca excesul de zel.


Am asa o stare ciudata, poate si de la oboseala, m-am trezit destul de tarziu, dar mai franta decat ieri cand trezirea a fost mai matinala. Ma fortez sa-mi fac chef de diverse lucruri, sa gasesc satisfactii si acolo unde nu sunt. Citeam zilele astea cred ca pe blogul Simonei Tache despre simptomele depresiei si am fost uimita sa regasesc printre ele cateva ce se potrivesc perfect. Or eu nu vreau sa ma las prada unei astfel de stari, chiar daca momentan nu e decat incipienta. Constientizarea problemei e un pas eficient, zic eu. Mi se pare ciudat ca nu imi provoaca satisfactie chestii ce in mod normal ar trebui sa o faca. Cred ca trebuie sa imi canalizez energia spre ceva care sa aiba niste rezultate. Ceea ce fac de obicei, lucruri obligatorii de altfel intr-o gospodarie, ca sa zic asa, are dezavantajul ca rezultatele nu se vad, si ma simt ca si cum as munci in zadar. Vasele si chiuveta curate dureaza atat de putin, la fel si restul, tot ce fac are rezultate efemere.

Singurele chestii din care raman cu ceva sunt cartile si scrisul, chiar daca si in acest caz nu e intotdeauna ceva palpabil, insa simt o satisfactie, tot e ceva. Pot constientiza,  de exemplu, ca interesul meu l-am mutat de la lucruri normale pentru o femeie- haine, cosmetice etc. spre carti, de asa maniera incat nu simt nevoia de a-mi cumpara astfel de lucruri, insa fiind deosebit de incantata cand imi cumpar carti. Altele isi cumpara o caruta de pantofi, eu mi-am cumparat o caruta de carti intr-un an de zile. Cred ca exista si un element maniac in asta, ceva ce tine de psihic se pune in miscare, sunt sigura de asta fara sa am cunostinte de specialitate.

Cand totusi imi cumpar ceva normal, mai mult de nevoie decat de placere, ma nemultumeste aspectul fizic, pentru ca oricum m-as imbraca, tot naspa e. Oare ar trebui sa lucrez aici mai mult? E posibil ca acest aspect sa ma afecteze psihic mai mult decat credeam.

Dar gata cu vaicareala si cu analizele, ma asteapta o gramada de treburi si, daca nu ma apuc acum, n-am sanse sa le termin azi. Stupefiata fiind ca deja s-a dus saptamana. Na, ca acum iar s-a produs un declic in mintea mea si mi-am amintit de tot felul de datorii si mi se produce un gol in stomac numai cat ma gandesc.

Sa vedem ce ne aduce vichendul. Numai de bine s-auzim!

5 comentarii:

  1. ciorba de mucenici,ii zici:))
    vichend mai cald!

    RăspundețiȘtergere
  2. Perfuzezi ?
    :))
    Ma gandesc la spitale...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)))) Nuuuu, n-are nicio legatura. Era doar o expresie.

      Ștergere
  3. Citind aceste randuri din coltul servetulului tau, mi-a provocat un simtamant ciudat-placut, cred ca imi plac preocuparile tale si de mult incerc si eu sa citesc mai mult insa mereu imi gasesc tot felul de scuze (mai putin plauzibile, care nici pe mine nu ma multumesc).
    In legatura cu aspectul fizic, este doar o problema de vointa, nu de motivatie! Si cum scriam si pe facebook: aproape nimeni nu e multumit de ceea ce este sau ce il inconjoara; fiecare vrea altceva! Trebuie sa invatam sa apreciem mai mult ce avem! :)
    Mult succes in tot ceea ce faci!

    RăspundețiȘtergere
  4. SI eu mai pastram cate un cubulet de drojdie in frigider, dar nu tine o vesnicie si se mucegaieste, asa ca am renuntat :P

    RăspundețiȘtergere

Marea mă cheamă la ea

N-aș putea explica pe scurt de ce atâtea emoții mă străbat când urmează să plec la mare. Sunt emoții plăcute și o nerăbdare care mă plaseaz...