luni, 19 martie 2012

Vei fi acolo? de Guillaume Musso


Am citit mai multe recenzii ale acestei carti, insa ma decisesem sa o citesc imediat ce am citit-o pe a lui Razvan. Intoarcerea in timp, pentru a indrepta anumite greseli sau a schimba cursul evenimentelor este un subiect ce mi-a dat tarcoale mult timp, chinuindu-ma tocmai prin imposibilitatea sa. In aceasta carte, intoarcerea in timp devine posibila, in anumite conditii si pentru perioade foarte scurte, de care Elliot, personajul principal trebuie sa profite cat mai mult.

Initial am scris un paragraf in care incepusem sa povestesc pe scurt actiunea cartii, dar m-am razgandit. N-o sa intru prea mult in amanunte legate de aceasta, v-as strica placerea lecturii. Va spun doar ca Eliott isi pierduse in urma ci 30 de ani iubita, ireversibil. Cand un vraci din Cambodgia il intreaba care este cea mai mare dorinta a sa, el raspunde simplu, ca vrea sa o revada pe acea femeie. Continuarea pare usor de ghicit, dar nu e deloc asa. 


Actiunea ia multe intorsaturi, pline de emotie si de suspans, pe care practic le traiesti alaturi de personaj. Eu personal as fi vrut sa intervin, sa il opresc a face una sau alta, este o carte antrenanta din toate punctele de vedere. Singurele minusuri pe care i le-am gasit ar fi in ceea ce priveste stilul, insa nici nu mai dai atentie, povestea este mult prea fascinanta ca sa te mai impiedici de detalii legate de stil sau exprimare.

Paradoxurile intoarcerii in timp sunt atat de tulburatoare si te fac sa iti pui atatea si atatea intrebari, incat, oricat ti-ai dori sa faci asta, te intrebi daca totusi, este o varianta buna sa faci asta? Un singur gest, o vorba, o fapta, pot schimba destinul, declansand un intreg lant de evenimente. Cati ar fi cu adevarat pregatiti sa intervina asupra trecutului lor? Subiectul cartii este foarte, foarte captivant. Recomand sincer aceasta carte, plina de talc si de o sensibilitate aparte, izvor de emotii si de intrebari.

Recenzia face parte din campania vALLuntar. Asadar, nu ezitati sa va spuneti parerea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Marea mă cheamă la ea

N-aș putea explica pe scurt de ce atâtea emoții mă străbat când urmează să plec la mare. Sunt emoții plăcute și o nerăbdare care mă plaseaz...