luni, 3 octombrie 2011

Continuare


Oarecum ma asteptam, dar aveam asa si o urma de speranta… poate-poate. Uite ca n-a fost. Altadata sa-mi fie invatatura de minte. Mai bine pierdeam doi lei decat sa pierd o carte. N-am gasit cartea de saptamana trecuta. Am gasit altele, dar abia dupa ce am renuntat sa o mai caut pe aceea. Cand voi mai fi in dubii, mai bine o cumpar. La 2 lei bucata, cel mult pierd acei doi lei. Sansele de a regasi un titlu care nu se afla in mai multe exemplare in rafturile acelea sunt minime. Cititori sunt, de data asta am intalnit si tineri, si cartile astea ieftine se vand ca painea calda. N-am mai plecat foarte incarcata de data asta, dat fiiind ca m-am axat mare parte a timpului pe cautarea febrila a unui singur titlu. Pe care nu l-am gasit. As fi dat si mai mult, dar nu era. Voi mai merge peste o saptamana-doua, desi trebuie sa recunosc ca ma termina caratul caruciorului in brate pe scari.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Marea mă cheamă la ea

N-aș putea explica pe scurt de ce atâtea emoții mă străbat când urmează să plec la mare. Sunt emoții plăcute și o nerăbdare care mă plaseaz...