marți, 3 ianuarie 2012

2011- Anul cartilor


Daca ar fi sa vorbesc despre 2011, primul lucru care mi-ar veni in minte este ca pentru mine a fost in primul rand un an al cartilor. Am redescoperit placerea de a citi la cote maxime, m-am lasat antrenata in lecturi succesive, o carte a atras-o pe cealalta... am citit nu mult, ci foarte mult, am cumparat multe carti. Din acest punct de vedere a fost un an prolific, sunt multumita de realizari dar am asteptari in domeniu si de la anul ce tocmai a inceput. Multumita Ioanei am inceput sa si scriu despre cartile pe care le citeam, recenziile devenind o parte consistenta a tanarului meu blog. Un rol important in activitatea mea de cititor a avut-o Clubul SerialReaders unde am putut publica recenzii, am descoperit carti noi si impresii despre ele si, ulterior, am fost investita cu dreptul de a-mi scrie confesiunile despre carti pe blogul Serial Readers.

Asadar, capitolul lecturi si achizitii de carti a fost unul foarte bogat, desi s-ar fi putut si mai bine. Insa nu e usor sa gasesti resurse pentru o astfel de pasiune intr-o perioada destul de grea din punct de vedere financiar. Nu ma indoiesc ca 2012 va fi mai dificil din punctul asta de vedere, insa macar am suficiente provizii literare pentru a-mi depasi normele de lectura create in anul precedent. Nu mi-am stabilit niste standarde nici pana acum, insa am putut constata si o puteti vedea si voi la rubrica de carti citite ca numarul titlurilor epuizate intr-o luna a fost intr-o linie ascendenta. Daca as fi trecut si numarul de pagini al fiecarei carti, faptul ar fi fost mai evident.

Bineinteles ca nu puteam incheia anul fara a citi si in ultima zi din an, cum de altfel am facut aproape in fiecare din zilele vacantei mele. Ultima carte citita in 2011 este volumul 1 din Aventurile lui Sherlock Holmes. Poate pare de necrezut, dar eu, o impatimita a romanelor politiste, inca nu citisem nici macar o povestire care sa-l aiba in centru pe renumitul detectiv. Acum imi iau revansa, caci acest prim volum a deschis drumul pentru celelalte trei, si mi-am inceput anul 2012 tot cu Sherlock Holmes. Impresii mai concise, in curand. Pana una alta, urmeaza sa va scriu despre ultima carte romaneasca citita in 2011, caci as putea spune ca cea mai mare parte a cartilor din 2011 sunt scrise de autori romani. N-am facut statistici, dar asa cred. Imi voi urma pasiunea si in 2012, deopotriva cu blogul. Sper sa fiu la fel de inspirata si in acest nou an.

13 comentarii:

  1. Eu chiar am fetish legat de carti, la nivel de uneori chiar am niste ritualuri legate de care carti aleg sa ating prin librarii, sau in ce fel le ating, plus ca le aleg si dupa dimensiuni si dupa design de coperta mai intai, abia dupa aia dupa titlu sau, mai rar, autor, ca sa ma decid daca merita sa le ating sau nu, si in ce fel, si daca sa merg mai departe sa le intorc si pe spate sa vad ce e acolo, sau, in cazuri rare de tot, sa le si deschid sa ma uit pe copertile interioare, intr-o ordine prestabilita, etc, si nu mai zic ca am si furat unele carti, inclusiv Biblii, alte ori am luptat impotriva fetish-ului mergand pana la a adona sau a arunca chiar carti ca sa scap de tentatia stimulului vizual din jurul meu...plus ca in general ma feresc de alea second hand, cu cateva exceptii, dar si atunci numai luate din niste locuri specifice, daca e sa le iau. Uneori ma simt asa de vinovat ca am furat sau cumparat vreuna ca imediat ce ajung acasa le ascund ca sa nu cumva sa le mai vad, daramite sa le mai ating sau sa le deschid cumva.

    Anul 2011 a fost in general un an anxiogen pt mine, deci a fost inevitabil sa nu recidivez in legatura cu unele practici chiar suparatoare legate de carti...insa am reusit, totusi, sa ma abtin cat am putut de mult, si am reusit sa nu citesc decat una, desi am facut-o pe furis in pat, insa din fericire nu continea niste noutati deosebite demne de semnalat, plus avea o coperta ff neutra pe find alb usor lucios, si m-a ajutat sa adorm in mod eficient, deci nu m-am simtit chiar asa de vinovat ca o furasem si ca o mai si utilizam dupa aia, (de obicei eu poe alea furate evitand sa le mai ating o data ce si-au indeplinit scopul initial).

    Warning- videoclip rated XXX:

    http://www.youtube.com/watch?v=7o6aKd53RLI

    RăspundețiȘtergere
  2. Si noi speram sa fii la fel de inspirata :-*

    RăspundețiȘtergere
  3. Asteptam o lista:))....imi plac mult listele si statisticile...

    PS. Felicitari pentru cartile citite:d...si pentru blog

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Rudolph: Interesant. Nu mi-ar fi trecut in veci prin minte asa ceva.

    RăspundețiȘtergere
  5. @ Loopoo: Stii ce mi se intampla? Am inspiratie dar nu-mi gasesc cuvintele.

    RăspundețiȘtergere
  6. @Mmmada: Lista cartilor citite si a recenziilor (recunosc, usor ramasa in urma caci am omis sa o actualizez, desi recenzii am mai scris pe site) le gasesti in bara de sus. Ma bucur ca iti place blogul meu. Stiu ca impartasim aceeasi pasiune pentru carti.:)

    RăspundețiȘtergere
  7. LOL ! Pot sa anunt ca m-am lasat tentat de Intuneric (cel cu blogul deprimant numit Cronica unei morti anuntate, titlu despre care eu sincer imi mentin speranta ca va fi schimbat o data si o data), sa deschid o carte cu coperti de culoare oliv ff tari si ff lucioase, de dimensiuni ideale pe acest fel de coperta, aprox 21 cm x 16 cm x 1,25 cm, cu titlu cu litere de culoare neagra, chiar cu scopul declarat al citirii ei, desi era furata, chiar azi noapte, o carte chiar ff serioasa despre utilitatea si tehnica Confesiunii/Spovedaniei in religiile crestine. Sunt inca la capitolul de Cuvant Introductiv, despre care pot deja sa anunt in mod preliminar ca e cam dezamagitor din punct de vedere calitativ, atat stilistic cat si ca continut, desi contine o informatie istorica interesanta despre un pionier al meseriei de Preot de Spitale, (Hospital Chaplaincy) din SUA, insa, daca o voi termina de citit o data, sau macar daca citesc atat cat imi e de ajuns din ea, poate ma incumet si eu sa scriu o recenzie...mai ales tinand cont de circumstantele obtinerii acestei carti, plus aspectul ei cu totul si cu totul remarcabil !

    RăspundețiȘtergere
  8. Daca tot e vorba de Spovedanie, nu mai zic ce idei mi-a dat ieri bloggerul blogului numit Blog en miettes despre activitati de tip three-way cu 2 carti posibil complementare tinute in mana in acelasi timp, lucru pe care eu pana acum chiar ca nu l-am incercat, dar e o chestie care chiar merita incercata, cred eu, macar o data, din curiozitate, ca sa vad cum e.

    RăspundețiȘtergere
  9. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  10. Revin, oarecum simtindu-ma obligat de o vaga posibila promisiune de mai sus de a scrie o recenzie, ca sa anunt ca am citit/parcurs la modul "pe repede", (mai ales ca mie in fond nici nu-mi place culoarea oliv CHIAR asa de mult), cartea despre Confesiuni/Spovedanie mai sus mentionata, si ca am evaluat ca, din pacate, desi e scrisa destul de constiincios din partea autorului sau, nu merita o recenzie.

    E mai mult o carte de tip de critica literara de calitate oarecum mediocra-spre medie, desi contine vreo 2 anecdote istorice posibil interesante despre niste confesanti mai cunoscuti din istorie, poate mai putin cunoscuti publicului roman, dintre care sfantul Patrick si inca o doamna comfesanta din Anglia medievala a sec XV, care a avut o relatie destul de comica cu unul din cei in fata caruia a ales sa se confeseze in mod public cu voce tare, deoarece ea prefera aceasta metoda total neortodoxa si pt acea vreme si pt vremurile noastre, in care sarmanul confesor, arhiepiscop ca functie oficiala pe atunci, efectiv nu stia cum sa mai scape de ea !

    Insa am fost TOTAL dezamagit de abordarea Confesiunilor sfantului Augustin, la nivel la care m-am hotarat sa citesc cand oi avea timp eu personal de pe wikipedia si chiar si posibil din alte surse pe care trebuie sa le evaluez re reputabilitate si credibilitate, despre viata acelui sfant si despre opera sa literara, PLUS ca nu am inteles nimic din capitolul potential interesant si pt mine dedicat spovedaniei din crestinismul otodox, iar despre asta chiar ca nu mai am chef sa dau Google, cel putin nu azi, ca stiu de dinainte ca e un subiect ff complicat si trebuie sa-ti placa si genul literar poezie ca sa poti intelege ceva despre el. Plus ca nu am aflat ce era de fapt mult mai important informativ, nici macar la nivel de prezentare generala, despre tehnica sau tehnicile confesiei/spovedaniei si metodele optime de a le aplica.

    Acest comentariu NU reprezinta o recenzie negativa, e doar un comentariu informativ pe care m-am simtit efectiv politicos obligat de a-l scrie datorita posibilei promisiuni implicite facute in mod impulsiv mai sus.

    RăspundețiȘtergere
  11. Asta, zau, sincer,( ca imi dau pana si eu seama de proces/situatie), ca sa fie cat mai clar pt toti/toate ca, desi sunt cu orientare gay, tot am creier total masculin cand e vorba de sex, chiar si in legatura cu un biet fetish, de ma simt tentat de vreun site on-line, chiar daca nu e chiar explicit porno, dar venit la momentul potrivit, si dupa ce mi-am satisfacut curiozitatea, nu mai imi pasa nici macar de dimensiunile alea ideale mentionate din prima de la inceput !

    RăspundețiȘtergere
  12. ...ceea ce ma face, in mod oarecum recunoscut tangential mai larg si generalizator, sa imi fac idei/sa imi pun niste intrebari despre maniera si functionalitatea criticilor literari reali profesionisti chiar seriosi de sex masculin vs cei de sex feminin, primii, de altfel mult mai numerosi decat cei din a doua categorie, la nivel de recunoastere, inclusiv publicare mai larga...

    RăspundețiȘtergere
  13. P.S. Pt cine s-a suparat pe mine despre ce am scris mai sus, sau s-a simtit cumva jignit, (desi zau nu e cazul, dar efectiv doar just in case), va recomand acest videoclip mai realist in ceea ce priveste book fetish-ul meu personal decat clipul XXX de mai sus, (recunoscut enhanced photoshopat):

    http://www.youtube.com/watch?v=yrKWvF2DTJ8

    RăspundețiȘtergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...