Nu stiu cand a fost primavara, ca la noi deja e vara as putea spune. Si as sta numai pe afara, in parcuri linistite, la umbra. Imi face rau soarele care ma bate in cap. Combinat cu starea mea care nu e una de om puternic, am simtit cum ma moleseste soarele. Totusi, cand vine vorba de gimnastica, nu ma simt moale, dimpotriva, mi-e mult mai usor pe masura ce scad colaceii, am abordat miscari mai dificile. Nu pot rezista insa fara apa orice as face si sunt omul care cara doua sticle de apa in poseta-una eu, una ea. Si le terminam foarte repede, de ma bate gandul sa car sticla de doi litri.
Daca am ocazia, imi iau cate un ceai sau o cafea. Nu mai beau cantitati mari de ceai, maxim doua cani pe zi, pentru a tine sub control eliminarea substantelor necesare organismului o data cu apa. Ori aleg ceaiuri mai putin diuretice. E foarte placut sa fii intr-un parc plin de verdeata, cu o licoare relaxanta si o carte plina de savoare. Parca se imbina cele doua arome si iti dau o stare de calm interior.
Cu gandul la aceste senzatii si momente, treburile casei imi par o risipire a timpului acesta frumos. Totusi, macar in parte trebuie sa ma ocup si de ele si in timp ce fac ce am de facut, mintea mea tese din povestea ce prinde viata de ceva timp. Ce am reusit sa scriu pana acum in caietele mele sunt bucati de povesti pe care nu am reusit sa le slefuiesc astfel incat sa fiu multumita de ele. Sutnt si bucati mai lungi, de 30-40 de pagini, dar si incercari de cate jumatate de pagina.
Ce am observat insa este faptul ca mi-e dificil sa le rescriu la calculator. Eu cu stiloul pe caiet ma simt in lumea mea. In materie de scris ma refer. Stiu ca va mai trece timp pana sa fiu multumita deplin si cu temele terminate.
Deocamdata sa vedem ce poate aduce aceasta frumoasa zi de sambata. Tot caut sa chem o idee mai iesita din rutina, imi place sa gasesc noi locuri pe placul meu. Ori ma voi multumi iar cu unul din cele cunosute si agreate. Adesea mi se intampla sa nu stiu incotro sa o iau pentru ca am multe variante.
Probabil ma voi lasa prada primului gand ori abia ajunsa afara, cum am facut de atatea ori, voi decide brusc ce destinatie alegem.
Va doresc un minunat sfarsit de saptamana!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ce rămâne din noi
Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...
-
Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...
-
Aceasta este pentru mine a cincea carte scrisa de Mircea Eliade pe care o citesc in cei aproape 3 ani de existenta a blogului. Inainte de bl...
-
Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...
E bine sa fi afara , in parc, daca ai si ceva aer bun de respirat, te inteleg! Cat despre scris, asa este. Cu stiloul sau creionul poti mazgali (vorba vine!) pe un petic, oiunde te-ai afla. Nu stiu cand a devenit asa important calculatorul in viata noastra!
RăspundețiȘtergereA devenit important si acest fapt are partile lui bune, dar uneori simtim nevoia si de altceva. :)
ȘtergereAi dreptate, vara a venit brusc. Si e cu atat mai frumoasa, cu cat parca ne-a "lovit" pe neasteptate, facandu-ne o surpriza placuta.
RăspundețiȘtergereAsa surprize sa tot fie.:)
ȘtergereMi-e dor de sambetele de vara in care ma trezesc fara ceas, imi savurez linistita cafeaua/ceaiul, ma joc cu Bella(catelusa mea) si pregatesc cu liniste sufleteasca masa pentru cei dragi.
RăspundețiȘtergereVor veni si acele sambete...:)
Ștergere