joi, 25 august 2011

Mamica de serviciu solicitata la maxim


miercuri seara
O zi fara net. Dupa ce am postat de dimineata, a cazut semnalul. Si a cazut si la tv, ceea ce inseamna ca intreaga zi, singura mea cale de a afla ce se petrece in lume a fost telefonul. De aceea e bine sa ai netul si cablul de la firme diferite…nu ca mine. Am intrat pe net de pe telefon, in scurtele pauze de 10 minute cand bebe dormea, fara a putea sa ma ridic insa din pat. Ca si cum as fi fost si eu bolnava, am petrecut o zi maimult izolata in dormitor cu bebe, care nici nu dormea cum trebuie, nici treaza nu statea…exact cum e mai rau. Banii lipseau din casa, dupa ce am achitat imensitatea de datorii ale acestei luni, nu mai aveam nici de paine si trebuia sa ajung urgent la doctor cu ea…o zi de cosmar. Nici nu stiu daca sa mai mentionez pickamer-ele din strada, astea erau asa, ca frisca…stresata la maxim si aflata in situatii fara iesire. Astept sa treaca totul, sa se rezolve toate…Daca de cativa banuti am facut rost, de sanatate pentru ingeras e mai greu…am fost la medic si are rosu in gat si vazandu-i ochii injectati a zis ca are conjunctivita, dar eu cred ca e o consecinta a starii febrile.
joi dimineata
O noapte grea, eram in stare sa dorm in picioare, din 10 in 10 minute si apoi din ora in ora, se trezea brusc si noi asemenea. Plangea si cu greu o linisteam. Din fericire a trecut febra si ma bucur ca ia medicamentul fara mari probleme ca altadata. Greul insa nu a trecut, durerile de gat sunt inca puternice si nu poate manca. Are permanent dorinta de a avea pe cineva pe langa ea, asadar, chiar daca azi merge netul, probabil nu voi putea sta prea mult la calculator. Sper sa am timp sa public ce aveam pregatit pentru ieri si imi cer scuze pe aceasta cale daca nu v-am raspuns sau nu va voi raspunde in cursul zilei de azi. Articolul de fata e scris pe bucatele pret de mai multe tigari fumate pe furate in putinele minute libere. Asta e meseria de parinte, presupune si momente mai dificile, cum sunt acestea pentru mine si trebuie sa gasesc puterea de a le face fata. Bine ca am reusit sa-mi fac ceva provizii de odihna saptamana trecuta, astfel am putut rezista celor doua nopti grele…nu se stie cum va fi ziua de azi si noaptea ce va urma.

3 comentarii:

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...