Senzatii de vara

Seara trecuta a fost plina de senzatii olfactive si gustative deosebite. A inceput cu parfumul teilor, sublim, puternic- o desfatare. A continuat acasa cu niste rosii cu gust adevarat, de rosie. Nici nu stiu sa vi-l descriu. Am avut senzatia ca mananc ceva viu, nu ceva de plastic. Puteam sa fac comparatie, dar nu am indraznit sa mai gust din cele de plastic din supermarket. Dupa aceea, am primit cirese de la tara, de la ai mei, printr-o cunostinta. Fratele meu le-a luat si mi le-a adus. Cand am venit cu ciresele, in casa mirosea a pepene, un alt parfum proaspat, ispititor. Am mancat si o jumatate de felie de pepene. Asta nu avea chiar gustul de altadata, dar era bun, cum nu ma asteptam.

Au urmat ciresele de la tara, dintr-un cires nou, dupa cum imi dau seama, caci in ultimii ani ai copilariei mele nu am mai avut decat un cires amar, deci asta trebuie sa fie plantat de cativa ani, poate vreo zece, dar in orice caz, de rodit a inceput de curand sa rodeasca. Aveau un gust placut, nu tocmai dulce, de cirese pe care le mananci catarat in copac, cand nu mai ai rabdare sa se coaca de-a binelea, dar in mod cert fara coloranti si conservanti. Tot ce imi ramane e sa  conving si pe cea mica sa manance. Ne-a adus si tati cirese, cumparate la un pret exorbitant. Sunt mai dulci, ce e drept si mai aratoase. In orice caz, ma bucur de amandoua, pentru ca sunt innebunita dupa fructele astea. Poate si pentru ca se gasesc o scurta perioada din an. Dar si pentru ca am eu o afinitate pentru tot ce are iz estival. Daca-s nascuta vara...