Din cand in cand...ma intorc la ea

Am constatat, pe parcursul lecturilor mele, ca din cand in cand simt nevoia de a citi o carte din literatura romana, dupa mai multe carti din alte literaturi. Ca si cum mi s-ar face dor de casa, dupa o lunga calatorie prin tari straine...chiar daca aceste calatorii le fac doar la nivel mental, prin intermediul cartilor. N-as putea spune ca prefer literatura unei anumite tari si nici ca o prefer pe cea romana, insa simt asa un impuls de a pune mana pe o carte de-a noastra. Mi-am pastrat cateva de-ale Rodicai Ojog-Brasoveanu, dupa ce am citit ca pe apa vreo 20 si ceva, sa am acolo cand mi se face dor de stilul ei. Am in plan sa citesc si carti scrise de Cella Serghi, pe care mi-o recomanda Irina in urma cu vreo cateva luni... si mai cateva pe care le pastrez pentru momentele in care mi se face dor de literatura romana. Mult mai putine in comparatie cu celelalte, ele sunt totusi un fel de puncte de reper la care ma intorc spre a putea gasi drumul in universul cartilor...si, intr-un fel, sunt si mai apropiate de sufletul meu...