miercuri, 1 iunie 2011

Diferente confesionale, diferente culturale- casatoria cu un musulman


Zilele trecute, MirceaVladut ne povestea despre casatoria fratelui sau cu o femeie de religie musulmana, fapt ce mi-a reamintit ca voiam sa scriu despre casatoriile astea interconfesionale, cu precadere cele dintre o persoana crestina si una musulmana, caci am un exemplu concret in acest sens. Si pentru ca intr-un asemenea caz, diferentele culturale sunt atat de mari incat e imposibil sa nu se rasfranga in relatiile dintre cei doi membri ai cuplului. Nu zic ca o astfel de relatie nu merge, ci doar ca ea este adesea marcata de compromisuri de o parte sau de cealalta, sau chiar de ambele parti. Am o prietena casatorita cu un turc. Au impreuna o fetita, pe care au botezat-o in religia musulmana. El nu i-a impus si ei sa treaca la aceasta religie, si, cel putin in principiu, nu i-a impus portul lor, insa are un cuvant de spus asupra felului in care aceasta se imbraca, nepermitandu-i decolteuri sau fuste scurte. Se fereste sa manance carne de porc in prezenta lui, cumpara si mananca pe ascuns. Am mai sesizat si o atitudine de supunere fata de el...cand acesta vine de la munca, ea trebuie sa lase tot si sa ii puna de mancare. Bine, asta nu cred ca e ceva specific neaparat musulmanilor, intalnim si la noi destule cazuri in care barbatii asteapta sa fie serviti cu prioritate in fata altor treburi pe care sotia le-ar avea. In plus, trebuie sa ii gateasca zilnic, mereu altceva, ca si cum singurul sau rost ar fi sa stea in bucatarie sa faca mancare, sa spele, sa curete, sa stea mai mult in casa. Si la ea, situata e inca roz, dat fiind ca nu trebuie sa poarte val pe cap sau mai stiu eu ce, si poate merge la biserica fara sa il deranjeze pe el. Insa pentru altele, a caror soti musulmani sunt mult mai rigizi in ceea ce priveste religia lor, viata nu e atat de simpla. Pentru un crestin casatorit cu o musulmana, poate ca e mai usor, dat fiind supunerea caracteristica acestora, ba chiar poate fi o adevarata placere, insa situatia inversa le pune femeile crestine in fata multor concesii pe care trebuie sa le faca, mai usor sau mai greu. Unele se adapteaza obiceiurilor culturale restrictive, altele nu. De altfel, crescand intr-un mediu libertin, aceste restrictii pot fi considerate adevarate suplicii, pe care iubirea fata de acel barbat le determina sa le suporte. Pana la urma, este o alegere personala, doar stii in principiu la ce te inhami si, o data intrate in joc, femeile crestine casatorite cu un musulman trebuie sa accepte regulile, care de multe ori se dovedesc a fi severe. Trebuie sa ia in calcul si consecintele unei eventuale despartiri, care se complica in cazul in care din relatia respectiva rezulta si copii. Cred ca doar o iubire mai presus de orice te poate mentine intr-o astfel de relatie.

4 comentarii:

  1. Nu te supara, dar asa le trebuie. Inainte de casatorie nu stiau ce le asteapta? Nu stiau ca barbatii musulmani sunt muuult mai rigurosi cu nevestele decat cei mai misogini dintre ai nostri?
    Asta e, capul face, capul trage. Invers insa, daca un roman ia o musulmana, probabil ca nu e asa rau. Poate ca de data asta romanul o controleaza mai mult pe ea, desi nu cred ca sunt romanii asa ai dreacu cu muierile, poate doar pe la tara sa mai fie meteahna asta.

    RăspundețiȘtergere
  2. O diferenta mica, de religie de cultura, duce la o situatie in care unul din cei doi, si de obicei este femeia, se supune religiei sau culturii sotului. Chiar si o casatorie intre un catolic si un ortodox, naste diferente, nu mari, dar totusi, exista.Si daca sunt diferente de nivel social, se complica situatia, orice diferenta duce la mici tulburari, care daca nu sunt clarificate la timp, se ajunge mai tarziu la despartiri si lucruri urate.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cred ca ai vazut lucrurile cu destula claritate. Intr-adevar, daca unei femei musulmane i se pare ca l-a prins pe Allah de un picior, daca se casatoreste cu un crestin, cred ca pentru o europeanca este un calvar viata cu un musulman. Pentru mnusulmani femeia este un fel de proprietate. Ar fi multe de spus. Foarte multe, insa in esenta, cum ai scris cam asa este.
    Ciudat este ca intre religia musulmana si crestinism sau iudaism nu e foarte mare diferenta. Ei considera ca nu poti fi bun musulman daca nu accepti existenta monoteismului si crestinismului ca fiind adevarate. Difera interpretarea religiei.

    RăspundețiȘtergere
  4. Domane, îți mulțumesc că m-ai făcut ateu...

    RăspundețiȘtergere

Un fel de come back deși n-am plecat nicăieri (despre cărți, școală și altele de-ale vieții)

Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...