joi, 16 iunie 2011

O carte eleganta

E prima carte in coperta cartonata pe care o citesc in ultima perioada. Ultima de acest gen o citisem cu vreo 6-7 ani in urma...suficient cat sa mi se stearga din memorie senzatiile, cel putin temporar...are paginile de un alb imaculat, iar literele dau un contrast perfect...nu o pot tine in orice pozitie, copertile cartonate presupun un anume ritual in timpul lecturii, ceea ce face savoarea desavarsita. Intorc fiecare pagina cu o grija impusa parca de aspectul impecabil al cartii...nu ca pe restul le-as trata mai grosolan, dar pe aceasta nu o pot tine deasupra capului cand sunt intinsa, nu se muleaza in pozitiile cele mai comode...cere o lectura eleganta si parca grija mea de a nu avea cumva mainile catusi de putin murdare e mai crescuta ca de obicei. 



Semnul de carte, un snur incorporat, intregeste aspectul acesta atat de rafinat...in contrast, alaturi am cartea din care imi pregatesc disertatia...se vede ca e foita saraca, iar paginile sunt subliniate din loc in loc, in pasaje mai lungi sau mai scurte...nu, aceasta carte nu e eleganta...Cea in coperti cartonate nici nu pare ca m-as fi atins de ea, nicio pagina nu pastreaza urmele trecerii mele pe acolo. Imi incanta si mintea, dar si simturile...caci acord atentie nu doar actiunii, ci si infatisarii cartii. O carte eleganta, desi asocierea dintre acest termen si subiectul cartii nu denota prea multa compatibilitate...o experienta plina de rafinament, de care incerc sa am parte cat mai des...insa e nevoie de o anumita pregatire, nu o pot citi oricum, oricand...cel mai bine se asorteaza cu o banca ingrijita, asezata intre tufe de trandafiri...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Roberto Bolaño - „Anvers” și nu numai

Sunt doar câteva luni de când am început să îl citesc pe Bolaño și nu mă pot opri. Îi mulțumesc pe această cale scriitorului Radu Găvan c...